Președinta Maia Sandu nu va accepta niciodată formarea unui Guvern ”cu minimă simpatie față de Rusia”, chiar dacă alegerile parlamentare se vor desfășura democratic. Este declarația făcută de fostul premier Ion Sturza într-un interviu.

„Să spunem sincer, la moment, Maia Sandu, în calitate de preşedinte, om cu viziuni şi caracter nu va accepta niciodată un Guvern la Chişinău nu pro-rus, dar nici cu o minimă simpatie faţă de Rusia. Nu va face alianţe, nu va accepta un prim-ministru, chiar dacă va fi un vot democratic, vom avea o situaţie de conflict major”, a spus Sturza.

Referindu-se la un eventual conflict major, Sturza a adus aminte de perioada când fostul președinte Igor Dodon refuza să emită unele decrete, iar Curtea Constituțională îl suspenda temporar din funcție.

„Ion Sturza: Putem să intrăm în analogia istorică când Dodon refuza ceva şi îl suspendau pe o zi, dar Curtea Constituţională e a noastră! Jurnalistă: E a noastră? Ce înseamnă e a nostră? Curtea Constituţională este o instituţie liberă. Ion Sturza: Va fi o situaţie foarte complicată”, a declarat fostul premier.

Între timp, declarațiile lui Sturza au fost comentate de președinta CC, Domnica Manole.

„În contextul informației apărute în spațiul public vizavi de declarația unui fost politician din Republica Moldova referitoare la Curtea Constituțională, reiterăm că Curtea Constituțională este o autoritate independentă și se supune doar Constituției. Astfel, orice mesaj contrar ideii de independență a Curții este eronat.

Le solicităm, de asemenea, persoanelor publice să manifeste prudență în exprimările lor, astfel încât să nu inducă în eroare societatea”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Au existat cel puțin trei suspendări în privința lui Igor Dodon pe vremea când era președinte. Într-un caz, când Dodon a refuzat să semneze decretele privind numirea a doi noi miniştri în cabinetul condus de premierul Pavel Filip. În alt caz, președintele socialist a refuzat să promulge Legea antipropagandă.

#CC #declarație #Ion Sturza

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.