Curtea de Conturi a Republicii Moldova și-a prezentat Rapoartele anuale pentru anul 2018 și 2019 asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, dar și Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2019. În acest context, de la tribuna Parlamentului, Marian Lupu, Președintele CCRM a accentuat necesitatea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului și asumării răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice, iar Guvernul urmează să revadă și să dezvolte cadrul regulator în materie de evidență și raportare în sectorul bugetar.

„În perioada raportată, Curtea de Conturi și-a axat primordial eforturile pe auditul financiar obligatoriu asupra situațiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor și asupra executării celor trei bugete – bugetul de stat, BASS și FAOAM”, a informat Marian Lupu.

De asemenea, Marian Lupu a vorbit despre carențele de sistem procesului de deetatizare a proprietății publice, printre care: – absența evaluării activelor nete la valoarea lor de piață, modurile inadecvate de privatizare, acceptarea unor dosare incomplete, lipsa proceselor verbale ale comisiilor de privatizare, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate.

„Menținerea unei ponderi a opiniilor calificate pe parcursul a două cicluri de audit în proporție de circa 80% este un indicator foarte alarmant, care arată că, sistemul de evidență financiar-contabilă, sistemul de management financiar, administrarea resurselor bugetului țării, rămâne a fi, în continuare, o problemă”, a constatat Marian Lupu.

La ședință au fost prezenți, de asemenea și membrii CCRM, Violeta Andrieș, Marina Covali, Petru Rotaru și Andrei Munteanu, furnizând informații adiționale și precizările de rigoare, solicitate de deputați.

„Un alt domeniu problematic, în opinia Curții de Conturi, este domeniu achizițiilor publice. Volumul alocat pentru achiziții publice în bugetul de stat este unul impunător, iar domeniul rămâne a fi unul cu risc major de fraudă și utilizare ineficientă a banilor publici”, a concluzionat Președintele CCRM.

Printre cauzele majore ale problemelor sistemice, Președintele CCRM a menționat imperfecțiunea cadrului legal și normativ-metodologic, lipsa de cadre și calificarea insuficientă a cadrelor, în special, din domeniul financiar-contabil și IT.

După prezentarea rapoartelor Curții de Conturi, deputații au adresat un șir de întrebări reprezentanților Guvernului în exercițiu, pentru a primi comentarii și explicații pe marginea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi.

#Curtea de Conturi #resurse financiare #sedinta

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.