Curtea de Conturi a Republicii Moldova și-a prezentat Rapoartele anuale pentru anul 2018 și 2019 asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, dar și Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2019. În acest context, de la tribuna Parlamentului, Marian Lupu, Președintele CCRM a accentuat necesitatea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului și asumării răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice, iar Guvernul urmează să revadă și să dezvolte cadrul regulator în materie de evidență și raportare în sectorul bugetar.

„În perioada raportată, Curtea de Conturi și-a axat primordial eforturile pe auditul financiar obligatoriu asupra situațiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor și asupra executării celor trei bugete – bugetul de stat, BASS și FAOAM”, a informat Marian Lupu.

De asemenea, Marian Lupu a vorbit despre carențele de sistem procesului de deetatizare a proprietății publice, printre care: – absența evaluării activelor nete la valoarea lor de piață, modurile inadecvate de privatizare, acceptarea unor dosare incomplete, lipsa proceselor verbale ale comisiilor de privatizare, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate.

„Menținerea unei ponderi a opiniilor calificate pe parcursul a două cicluri de audit în proporție de circa 80% este un indicator foarte alarmant, care arată că, sistemul de evidență financiar-contabilă, sistemul de management financiar, administrarea resurselor bugetului țării, rămâne a fi, în continuare, o problemă”, a constatat Marian Lupu.

La ședință au fost prezenți, de asemenea și membrii CCRM, Violeta Andrieș, Marina Covali, Petru Rotaru și Andrei Munteanu, furnizând informații adiționale și precizările de rigoare, solicitate de deputați.

„Un alt domeniu problematic, în opinia Curții de Conturi, este domeniu achizițiilor publice. Volumul alocat pentru achiziții publice în bugetul de stat este unul impunător, iar domeniul rămâne a fi unul cu risc major de fraudă și utilizare ineficientă a banilor publici”, a concluzionat Președintele CCRM.

Printre cauzele majore ale problemelor sistemice, Președintele CCRM a menționat imperfecțiunea cadrului legal și normativ-metodologic, lipsa de cadre și calificarea insuficientă a cadrelor, în special, din domeniul financiar-contabil și IT.

După prezentarea rapoartelor Curții de Conturi, deputații au adresat un șir de întrebări reprezentanților Guvernului în exercițiu, pentru a primi comentarii și explicații pe marginea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi.

#Curtea de Conturi #resurse financiare #sedinta

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.