Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 17 februarie curent, a examinat Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină, scrie bani.md.

Auditorii au constat în procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca în condiții de risc sporit pentru sănătate, la unele instituții a fost netransparent, ceea ce a permis acordarea neregulamentară a mijloacelor financiare în sumă de 21,6 milioane lei.

Totodată, auditul a stabilit că evaluarea performanțelor profesionale în cadrul entităților auditate a avut un caracter general. Totodată, s-a constatat că, spitalele din raioanele Strășeni și Florești, pentru perioada auditată, nu au evaluat și nu au consemnat în procesele-verbale ale comisiilor de evaluare, indicatorii de performanță profesională pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 6,5 milioane lei.

În același timp, spitalele raionale din Anenii Noi și Orhei au evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, însă nu au evaluat unii angajați care au beneficiat de suplimente la salariu pentru acordarea asistenței medicale, în sumă de 115 mii lei.

Spitalul raional Cahul, deși în luna aprilie 2020 a evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, în perioada mai 2020 – mai 2021 nu a asigurat evaluarea angajaților implicați în acest proces. Astfel, în această perioadă a fost achitat indicatorul de performanță profesională fără evaluarea acestuia în sumă de 15 milioane lei.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a stabilit și a achitat un spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în sumă de 2,8 milioane lei, și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în sumă de 4,7 milioane lei, în lipsa reglementărilor interne de evaluare a aportului și profesionalismului fiecărui angajat.

În concluzie, auditul denotă că deși, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină, acestea au fost însoțite de ambiguități, iar persoanele responsabile a unor instituții implicate au admis neconformități.

#audit #Curtea de Conturi #spitale

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.