Ministerul de Externe al Federației Ruse (MID) a publicat reacția oficială a Moscovei la răspunsurile SUA privind garanțiile de securitate. Dacă pe scurt, atunci a criticat autoritățile americane și NATO în legătură cu atitudinea pe care au avut-o față de propunerile sale, subliniind că „partenerii de dialog au ales doar subiecte convenabile pentru ei înșiși”.

Ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, a primit joi, 17 februarie curent, o reacție scrisă de la Moscova la răspunsul SUA pe tema garanțiilor de securitate, potrivit unui document publicat în aceeași zi pe site-ul Ministerului rus. Documentul conține 11 pagini.

„Pe 17 februarie a acestui an, ambasadorului SUA, John Sullivan, care a fost invitat la Ministerul rus de Externe, a primit următoarea reacție la răspunsul american primit anterior cu privire la proiectul de tratat rusesc între Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind garanțiile de securitate”, scrie în document.

Pe lung, despre cele mai importante punte:

Rusia a propus Statelor Unite să elaboreze o nouă „ecuație a securității”. Rusia vede problema rachetelor cu rază medie și cu rază mai scurtă de acțiune ca o componentă necesară a noii „ecuații de securitate” cu Statele Unite;
retragerea tuturor trupelor și armelor americane din centrul, estul, sud-estul Europei și țările baltice;
Rusia așteaptă propuneri concrete din partea SUA și NATO cu privire la conținutul și formele refuzului legal al alianței de a se extinde spre est.

Cât despre critica adusă răspunsului Statelor Unite și al NATO la propunerile Rusiei de garanții de securitate…

„A fost ignorată natura pachetului de propuneri rusești, din care au fost alese în mod deliberat subiecte „conveniente”, care, la rândul lor, au fost „întors” în direcția creării de avantaje pentru Statele Unite și aliații săi. Această abordare, precum și retorica însoțitoare a oficialilor americani, întărește îndoielile rezonabile că Washingtonul este cu adevărat angajat să repare situația de securitate europeană”, se arată în document.

Ministerul rus de Externe a subliniat că, dacă Statele Unite nu sunt pregătite să convină asupra garanțiilor de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, „Rusia va fi obligată să răspundă, inclusiv prin implementarea unor măsuri de natură militaro-tehnică”.

Separat, documentul menționează declarațiile Occidentului în contextul crizei de lângă granițele Ucrainei.

„Cerințele finale de retragere a trupelor din anumite zone de pe teritoriul Rusiei, însoțite de amenințări cu sancțiuni mai dure, sunt inacceptabile și subminează perspectivele de a ajunge la acorduri reale”, a spus Ministerul de Externe în reacție.

Reacția poate fi citită integral, în versiune originală, adică în limba rusă, pe MID.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Rusia #securitate #SUA

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare