În urmă cu o lună, Turcia şi Siria erau lovite de un seism care s-a soldat cu zeci de mii de morţi şi a cauzat distrugeri de peste 34 de miliarde de dolari. Au fost iniţiate proceduri judiciare împotriva a sute de persoane. Ar putea exista şi consecinţe politice, având în vedere că peste câteva săptămâni vor avea loc în Turcia alegeri prezidenţiale şi legislative, relatează AFP.
Seismul care a lovit Turcia în 6 februarie, la ora 04:17, “cea mai mare catastrofă naturală din ultimul secol în Europa”, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a traumatizat o ţară întreagă. Ruude decedate, oraşe în ruine, o viaţă nouă în corturi sau containere: o lună mai târziu, milioane de turci se confruntă cu gravele consecinţe ale dezastrului.
Aproape 46.000 de morţi
Cutremurul cu magnitudine 7,8, urmat câteva ore mai târziu de un seism cu magnitudinea 7,6, s-a soldat cu aproape 46.000 de morţi şii 105.000 răniţi în Turcia, conform bilanţului care fără îndoială este incomplet. 214.000 clădiri au fost distruse, unele cu 12 etaje, în 11 provincii ale ţării.
Şi în Siria au murit din cauza cutremurelor aproape 6.000 de oameni. Oraşele Turciei din provinciile Kahramanmaraş şi Hatay au fost devastate, iar autorităţile au fost nevoite să îngroape în grabă, după ceremonii rapide, mii de morţi în cimitire improvizate pe câmpuri şi în pădure.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Autorităţile estimează că 14 milioane de persoane au fost afectate de seism. Dintre cei afectaţi, 3,3 milioane au fost nevoiţi să părăsească zonele sinistrate, potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Aproape două milioane locuiesc acum în corturi sau în case-container.
S-au înregistrat în decurs de o lună peste 13.000 de repliici, ceea ce menţine starea de panică în Turcia, ţară situată într-o zonă seismică printre cele mai active din lume.
Proceduri judiciare împotriva a peste 600 de persoane
În zonele afectate, oamenii sunt supăraţi pe Stat, care după cutremur a trimis cu întârziere în zonă în special armata şi mijloacele acesteia, în condiţiile în care zeci de mii de oameni erau sub dărâmături. Preşedintele Erdogan a recunoscut întârzierile, puse în parte pe seama vremii nefavorabile şi a faptului că dezastrul a fost unul de amploare, afectând 20.000 de km2. El a prezentat scuze oamenilor din zona afectată.
Sondajele de opinie arată însă că dezvoltatorii şi constructorii clădirilor care s-au năruit sunt consideraţi principalii responsabili ai bilanţului dur al cutremurelor. S-au iniţiat proceduri judiciare împotriva a 612 persoane implicate în construcţia imobilelor în cauză, a anunţat în februarie ministrul turc al Justiţiei. Mulţi dintre ei au fost arestaţi când încercau să fugă din ţară.
Însă niciun responsabil nu a demisionat sau nu a fost demis, cu excepţia primarului unui mic oraş.
Pagube de peste 34 de miliarde de dolari
Economia Turciei, care era oricum într-o perioadă tulbure din cauza inflaţiei, se confruntă acum cu consecinţele seismului. Cutremurul devastator şi replicile care au urmat auu provocat pagube în valoare de peste 34 de miliarde de dolari, adică 4 la sută din PIB-ul Turciei. Estimarea nu ţine cont de consturile de reconstrucţie, care ar putea fi de două ori mai mari.
Recep Tayyip Erdogan a promis că în decurs de un an se vor construi peste 450.000 de locuinţe la standarde antiseismice şi a anuunţat că apropiaţii persoanelor decedate vor primi câte 100.000 de lire turceşti (aproximativ 5.000 de euro). Aproape un milion de persoane afectate de cutremur au primit deja un ajutor de 10.000 de lire, totalul ajutoarelor fiind de jumătate de miliard de euro. În plus, s-au promis ajutoare de 15.000 de lire turceşti (750 de euro) pentru reinstalare.
Alegerile s-au menţinut la 14 mai
Recep Tayyip Erdogan a pus capă miercuri speculaţiilor, confirmând că alegerile prezidenţiale şi legislative vor avea loc la 14 mai. Aflat la putere de 20 de ani şi candidat pentru un nou mandat, el face acum din reconstrucţia zonelor devastate principalul său subiect de campanie. Scrutinul de la 14 mai se anunţă totuşi cel mai periculos pentru el de după 2003. Opoziţia, care a încercat să se unească într-o Alianţă naţională formată din cinci partide, urmează să îşi anunţe luni candidatul.
