Înainte de a fi ales papa Ioan Paul al II-lea, în anul 1978, cardinalul Karol Wojtyla ar fi ascuns cazuri de pedofilie ale preoților din Biserica Catolică, pentru a evita scandalul. Fapta sa a ieșit la iveală în urma unei anchete jurnalistice însoțită de mărturii în sprijin, la televiziunea privată poloneză TVN, potrivit AFP.

Trecutul lui Karol Wojtyla, de pe vremea când era cardinal şi episcop de Cracovia (sud), scos la lumină de către jurnaliștii polonezi de investigație, a relevat că acesta a fost tot timpul la curent cu mai multe acte de pedofilie, comise de preoți din dioceza sa.

Ce măsură a luat viitorul papă, pentru a evita scandalul

Viitorul papă Ioan Paul al II-lea a decis să îi transfere pe preoții acuzați de pedofilie de la o parohie la alta, potrivit autorului anchetei, Michal Gutowski. Spre exemplu, unul dintre preoţi a fost trimis în Austria. Mai mult decât atât, în acest caz, cardinalul Wojtyla i-a scris o scrisoare de recomandare cardinalului de Viena Franz Konig, fără a-l informa despre acuzaţiile împotriva preotului.

În cadrul anchetei, Gutowski s-a întâlnit cu victime ale preoţilor pedofili, rudele ale acestora, precum şi cu foşti angajaţi ai diocezei, notează Agerpres.

El citează, de asemenea, documente de la fosta poliţie secretă comunistă SB şi rare documente ale bisericii la care a putut ajunge. Jurnalistul a afirmat că Dioceza de Cracovia i-a interzis accesul la arhivele sale.

S-a mai întâmplat ca Biserica Catolică poloneză să refuze să furnizeze documente, chiar justiţiei sau unei comisii publice de anchetă asupra cazurilor de pedofilie.

„Wojtyla a vrut mai întâi să se asigure că nu este o cacealma. A cerut să nu raporteze nicăieri, a spus că se va ocupa de asta”, a declarat acest bărbat, adăugând că prelatul l-a întrebat explicit dacă problema poate rămâne acoperită.

Dorind să-şi păstreze anonimatul, un martor a confirmat că i-a raportat personal cardinalului Wojtyla actele pedofile ale unui preot în 1973.

„Ceea ce aţi descoperit este revoluţionar, deoarece arată ceea ce mulţi oameni au bănuit ani de zile, că Ioan Paul al II-lea ştia că această problemă exista dinainte de a deveni papă. Trebuia să ştie, dar nu exista nicio dovadă. Iar acolo avem dovezi” , a declarat în reportaj Thomas Doyle, fost preot catolic american, specialist în drept canonic şi autor al unuia dintre primele rapoarte despre abuzurile clerului catolic din Statele Unite.

O carte cu acuzaţii similare împotriva lui Karol Wojtyla va fi lansată miercuri în Polonia. Rezultat al unei anchetei realizate de jurnalistul olandez Ekke Overbeek, se intitulează „Maxima Culpa. Ioan Paul al II-lea ştia” .

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai multe cazuri de pedofilie în rândul clerului, dezvăluite în principal de media, au zguduit Biserica Catolică poloneză în ultimii ani. Câţiva înalţi responsabili polonezi au fost sancţionaţi de Vatican.

#biserica #Papa Ioan Paul al II-lea #pedofilie

Republica Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi, transmite IPN.

Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor.

Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E.

Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane.

În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri.