Un parlamentar rus de rang înalt a cerut ca Moscova să folosească o armă nucleară împotriva Ucrainei, pentru a forța Kievul să capituleze, notează antena3.ro. Alexei Juravliov, deputat în Duma de Stat și lider al partidului naționalist Rodina, a declarat că Rusia ar trebui să utilizeze arme nucleare tactice dacă este necesar și a respins orice dezbatere privind oportunitatea ca Moscova să depășească pragul nuclear.

„Rusia trebuie să lovească astfel încât inamicul să înțeleagă că trebuie să capituleze”, a afirmat Juravliov într-un mesaj video postat duminică pe Telegram.

„Nici nu ar trebui să existe o astfel de discuție. Dacă este necesar, suntem obligați să folosim arme nucleare tactice… Dacă trebuie să lovim, vom lovi. Și acest lucru nu este negociabil”, a spus Juravliov.

Afirmaţiile lui Juravliov au venit în contextul îngrijorărilor din SUA și Europa legate de posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să escaladeze și mai mult conflictul.

Bloomberg a relatat că Putin se pregătea pentru o escaladare suplimentară în Ucraina și că ar putea lua în considerare utilizarea armelor nucleare tactice ca ultimă soluție pentru a evita înfrângerea. Cu toate acestea, nu există dovezi că Putin ar fi decis să utilizeze arme nucleare.

Vizita șefului CIA la Moscova

Retorica nucleară survine după vizita neașteptată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Potrivit unor surse Axios, Ratcliffe a încercat să afle dacă Putin ar putea fi convins să renunțe la o escaladare ulterioară și să revină la negocieri menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

The New York Times a relatat că Ratcliffe a prezentat o „evaluare sumbră” a armatei și economiei ruse și a îndemnat Moscova să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se deterioreze și mai mult.

La scurt timp după vizită, Rusia a efectuat un test cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă teritoriul Statelor Unite. Ministerul Apărării nu a dezvăluit ce tip de rachetă a fost testat.

Bloomberg a relatat că, la momentul respectiv, nu existau indicii că Putin s-ar pregăti să utilizeze efectiv arme nucleare.

Orice lovitură nucleară rusă ar risca, de asemenea, să declanșeze o confruntare majoră chiar cu partenerii Moscovei. China s-a opus cu fermitate utilizării armelor nucleare în acest război și, potrivit informațiilor, a avertizat Kremlinul să nu facă un astfel de pas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme nucleare #razboi #Rusia #Ucraina

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi, 22 septembrie, că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca şi autorităţile vastului teritoriu arctic. Liderul de la Casa Albă şi liderii Groenlandei şi Danemarcei au semnat în cursul zilei de marţi un acord care permite o prezenţă militară americană mai extinsă în Groenlanda şi care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic şi bogată în resurse minerale, transmite antena3.ro.

„Vom începe imediat să dezvoltăm o prezenţă militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari”, a declarat preşedintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezenţa tot mai mare a Rusiei şi Chinei în zona arctică.

Totuşi, acordul permite o prezenţă militară americană mai amplă pe teritoriul îngheţat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA.

În discursul adresat liderilor lumii reuniţi la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi de pe acel teritoriu”.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.

Donald Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen şi cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfăşurate după discursul lui Trump la ONU.

Mette Frederiksen a descris acordul drept „un acord care poate dura pentru totdeauna” şi a declarat că acesta subliniază importanţa alianţei NATO şi respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.