Deputata PAS Doina Gherman cere elucidarea tuturor circumstanțelor tragediei de la Măgdăcești, unde o femeie și-a pierdut viața, deși în privința presupusului agresor fusese emisă anterior o ordonanță de protecție, iar acesta era monitorizat electronic.

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la realitatea TV, Gherman a declarat că anchetele aflate în desfășurare trebuie să stabilească dacă măsurile de protecție au fost respectate și dacă au existat breșe în sistemul de monitorizare.

„Ne interesează exact, factual, cum s-au produs toate circumstanțele, să înțelegem dacă au fost breșe, unde au fost ele și cine se face responsabil. Mă refer aici și instituțional, dar și nominal”, a declarat Doina Gherman.

Deputata a subliniat că cazul trebuie comentat cu precauție, întrucât în urma tragediei au rămas trei copii, dintre care doi minori.

„Este o tragedie mult prea mare. Zic să fim foarte atenți atunci când ne încumetăm să comentăm public acest caz, pentru că sunt la mijloc trei copii, dintre care doi minori”, a spus aceasta.

Potrivit deputatei, în privința bărbatului fusese aplicată anterior o ordonanță de protecție, la solicitarea victimei, după mai multe acte de violență în familie. Totodată, agresorului i-ar fi fost aplicată o brățară electronică.

În prezent, cazul este investigat atât de Inspectoratul Național de Probațiune, cât și în cadrul unui proces penal inițiat de Procuratura Generală. Gherman spune că autoritățile trebuie să clarifice, în special, dacă și cum a fost asigurată monitorizarea măsurilor de protecție.

„Vrem să știm cine este vinovat. Și instituțional, și nominal”, a punctat deputata.

Gherman a menționat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a asumat sprijinul pentru cei trei copii, în timp ce Procuratura Generală și Inspectoratul Național de Probațiune urmează să stabilească toate circumstanțele cazului și eventualele responsabilități.

Tragedia de la Măgdăcești a avut loc luni, 31 august. Un bărbat de 47 de ani și soția sa, în vârstă de 42 de ani, au fost găsiți morți în locuință. Poliția suspectează că femeia ar fi fost împușcată de soțul ei, care ulterior s-ar fi sinucis. Oamenii legii au fost alertați de fiica cuplului, în vârstă de 15 ani. Ajunși la fața locului, polițiștii au depistat cadavrele celor doi soți, iar medicul legist a stabilit preliminar că aceștia prezentau plăgi prin împușcare.

Tragedie într-o familie din Criuleni: Doi soți, găsiți morți. Fiica lor de 15 ani a alertat poliția

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Doina Gherman #omorul de la Măgdăcești

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.