„Cu toții ne dorim să vedem Republica Moldova cât mai repede în Uniunea Europeană și să putem da jos frontierele…”. Este declarația europarlamentarului Dacian Cioloș, într-un interviu oferit pentru radiomoldova.md.

Fostul prim-ministru al României a mai adăugat că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea începe în această toamnă în condițiile în care va îndeplini condiționalitățile puse de UE.

„Ne dorim să putem începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și cu Ucraina cât mai repede posibil și pentru asta am avut întâlniri și cu noul prim-ministru, și cu ministrul agriculturii, cu speaker-ul Parlamentului în Republica Moldova, cu doamna președinte Maia Sandu. Am discutat și despre cum putem ajuta nu doar Uniunea Europeană în general, dar România în special, cum putem ajuta Republica Moldova ca să avanseze cu pregătirea pentru începerea negocierilor, cu creșterea capacității administrative cu transpunere a legislației. Republica Moldova are avantajul că o mare parte din legislația europeană e deja tradusă în limba română și poate fi transpusă rapid”, a declarat europarlamentarul.

Dacian Cioloș susține că munca Guvernului Gavrilița este de apreciat, iar noul executiv are o misiune și mai importantă.

„Eu știu că guvernul precedent a făcut eforturi foarte mari pentru a avansa pe multe domenii. Aceste eforturi știu că vor fi continuate de guvernul actual. Eu vă spun sincer, pe mine, ca om politic mă interesează ca toate aceste eforturi, reforme să se vadă și în bunăstarea oamenilor, pentru că dincolo de toate procedurile administrative și birocratice de care trebuie să ținem cont, important e ca oamenii să simtă că apropierea de Uniunea Europeană e una benefică pentru ei…. De altfel, am încurajat primul-ministru și președintele Parlamentului Republicii Moldova să insiste la nivel European, și eu o să fac asta cu toată greutatea pe care o am acolo… pentru ca Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat, în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană să fie îmbunătățit pentru Republica Moldova și să putem da acces liber a cât mai multor produse moldovenești pe piața europeană. Aceasta este o modalitate de a dezvolta și economia în Republica Moldova, de a crea locuri de muncă, de a aduce valută în Republica Moldova și mai ales de a atrage investitori din Uniunea Europeană care să investească în capacități de producție în Republica Moldova”, a mai menționat europarlamentarul.

Astăzi, 3 martie, se împlinește exact un an de când Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Premierul, Natalia Gavrilița, au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Ulterior, la 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul cu privire la cererea de aderare la UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare. Consiliul va decide cu privire la următoarele etape de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiții.

#aderare la UE #europarlamentar #Moldova #opinie

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.