Eurodeputatul Dan Barna, din grupul Renew Europe, a lansat miercuri un apel la intensificarea eforturilor din partea Uniunii Europene pentru deschiderea în viitorul apropiat a cel puțin primului cluster de negociere cu Republica Moldova și Ucraina, notează Agerpres.

„Este momentul și timpul acum ca Europa să-și îndeplinească promisiunea foarte frumos formulată de (președinta PE) Roberta Metsola, acum aproape trei ani, la Chișinău, când a spus: „Europa e Moldova, Moldova e Europa”. E timpul ca instituțiile europene să arate acest lucru și e timpul ca Ungaria să reînceapă să joace alături de Europa, pentru că miza extinderii nu ține doar de situația particulară a Moldovei, ci de însăși credibilitatea proiectului european”, a declarat Barna pentru un grup de jurnaliști români.

Potrivit vicepreședintelui grupului Renew, în următoarele două-trei săptămâni ar trebui deblocată situația creată de veto-ul menținut de Budapesta împotriva planurilor de integrare europeană a Ucrainei.

„Dincolo de asta, distincția primită de Maia Sandu și discursul acesteia din Parlamentul European arată că Republica Moldova, în ciuda mai multor cicluri electorale și ani dificili, a rezistat în mod remarcabil presiunii și interferențelor Rusiei”, a afirmat Dan Barna.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit marți, în plenul PE, distincția de membru de onoare al Ordinului European de Merit. Ea a afirmat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor negocierilor cu UE și s-a declarat convinsă că statele membre vor găsi o soluție pentru deschiderea negocierilor formale la finalul lunii iunie, când se încheie mandatul actualei președinții cipriote a Consiliului UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

Conform metodologiei de extindere revizuite, Consiliul a aprobat cadrul de negociere la 21 iunie 2024, iar patru zile mai târziu Uniunea Europeană a organizat prima conferință interguvernamentală cu Republica Moldova pentru începerea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au loc în cadrul conferințelor interguvernamentale dintre miniștrii și ambasadorii statelor membre ale UE și cei ai țărilor candidate. Aceste negocieri acoperă ansamblul legislației și drepturilor comune ale Uniunii Europene (‘acquis-ul UE’) și sunt împărțite în capitole sau grupuri tematice, care vizează diferite domenii de politică. Conferințele de aderare pot fi organizate atât la nivel ministerial, cât și la nivel de adjuncți.

La 25 iunie 2024, UE a organizat prima conferință de aderare cu Republica Moldova, marcând începutul oficial al negocierilor de aderare. În urma progreselor și reformelor realizate de Republica Moldova, liderii statelor membre ale UE au solicitat în mod repetat Consiliului să avanseze procesul de aderare, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, în conformitate cu metodologia de extindere și cu abordarea bazată pe merit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Barna #Moldova adera la UE #Ucraina UE #Uniunea Europeana

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.