„Fără un suport masiv din partea partenerilor externi și o perspectivă europeană clară Republica Moldova nu are șansă să facă față problemelor actuale, spune deputatul și membrul Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie Dan Perciun. Expertul economic Veaceslav Ioniță susține că „noi putem supraviețui fără UE, dar nu ne putem dezvolta”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, informează jurnal.md.

Experții au vorbit în cadrul emisiunii despre exodul moldovenilor, despre consecințele lui, dar și despre soluțiile care ar putea încetini acest fenomen.

„Fiecare an pierdut de proastă guvernare, cât nu a existat o guvernare care să se preocupe de reforma justiției, de investiții în economie și dezvoltare, complică rezolvarea acestei probleme (n. r.: a migrației moldovenilor). Pe măsură ce pierdem oameni, devine din ce în ce mai greu să avem funcționari publici suficienți, lucrători în sectorul privat. Avem deficit de cadre, care devine tot mai mare în majoritatea domeniilor. Fiecare an pierdut crește dimensiunea acestei poveri. Oricărei guvernări, oricât de bună ar fi, având aceste constrângeri structurale, îi va veni foarte greu să schimbe lucrurile profund. Este nevoie de suport masiv din partea partenerilor externi. Cu forțele noastre proprii inevitabil ne este foarte complicat să schimbăm lucrurile. Fără o perspectivă europeană clară, cu finanțare masivă din UE în procesul de aderare europeană, țara asta nu are șansă să supraviețuiască la modul fizic, din cauza trendurilor demografice de astăzi”, a menționat Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ca să aducem infrastructura noastră la un minim standard european avem nevoie de cel puțin 10 ani ca să investim cca 10 procente din PIB. Asta ar însemna că în 2023 ar trebui să investim 30 de miliarde de lei. Aceasta este real doar cu suportul extern. Noi putem supraviețui fără UE, dar nu ne putem dezvolta”, a spus Ioniță.

Perciun a mai precizat că cea mai bună soluție de a face moldovenii să revină acasă este integrarea europeană. Invitații emisiunii au fost întrebați cum văd Moldova peste 20 de ani, în contextul în care aceasta se confruntă cu o migrație masivă a cetățenilor.

Astfel, deputatul PAS Dan Perciun a spus: „Sper să fim măcar toți atâția câți suntem astăzi. Pentru ca să reușim să stăm pe loc din punct de vedere demografic, avem foarte mult de muncă”.

„Experiența altor țări a arătat că 25 la sută din emigranți se întorc acasă și creează șase locuri de muncă. Aștept o revenire a cetățenilor”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

#Dan Perciun #emigrare #Veaceaslav Ionita

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.