„Fără un suport masiv din partea partenerilor externi și o perspectivă europeană clară Republica Moldova nu are șansă să facă față problemelor actuale, spune deputatul și membrul Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie Dan Perciun. Expertul economic Veaceslav Ioniță susține că „noi putem supraviețui fără UE, dar nu ne putem dezvolta”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, informează jurnal.md.

Experții au vorbit în cadrul emisiunii despre exodul moldovenilor, despre consecințele lui, dar și despre soluțiile care ar putea încetini acest fenomen.

„Fiecare an pierdut de proastă guvernare, cât nu a existat o guvernare care să se preocupe de reforma justiției, de investiții în economie și dezvoltare, complică rezolvarea acestei probleme (n. r.: a migrației moldovenilor). Pe măsură ce pierdem oameni, devine din ce în ce mai greu să avem funcționari publici suficienți, lucrători în sectorul privat. Avem deficit de cadre, care devine tot mai mare în majoritatea domeniilor. Fiecare an pierdut crește dimensiunea acestei poveri. Oricărei guvernări, oricât de bună ar fi, având aceste constrângeri structurale, îi va veni foarte greu să schimbe lucrurile profund. Este nevoie de suport masiv din partea partenerilor externi. Cu forțele noastre proprii inevitabil ne este foarte complicat să schimbăm lucrurile. Fără o perspectivă europeană clară, cu finanțare masivă din UE în procesul de aderare europeană, țara asta nu are șansă să supraviețuiască la modul fizic, din cauza trendurilor demografice de astăzi”, a menționat Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ca să aducem infrastructura noastră la un minim standard european avem nevoie de cel puțin 10 ani ca să investim cca 10 procente din PIB. Asta ar însemna că în 2023 ar trebui să investim 30 de miliarde de lei. Aceasta este real doar cu suportul extern. Noi putem supraviețui fără UE, dar nu ne putem dezvolta”, a spus Ioniță.

Perciun a mai precizat că cea mai bună soluție de a face moldovenii să revină acasă este integrarea europeană. Invitații emisiunii au fost întrebați cum văd Moldova peste 20 de ani, în contextul în care aceasta se confruntă cu o migrație masivă a cetățenilor.

Astfel, deputatul PAS Dan Perciun a spus: „Sper să fim măcar toți atâția câți suntem astăzi. Pentru ca să reușim să stăm pe loc din punct de vedere demografic, avem foarte mult de muncă”.

„Experiența altor țări a arătat că 25 la sută din emigranți se întorc acasă și creează șase locuri de muncă. Aștept o revenire a cetățenilor”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

#Dan Perciun #emigrare #Veaceaslav Ionita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.