Danemarca va aloca 200 de mii de EUR pentru programele de susținere a libertății presei și de contracarare a dezinformării. Despre acest lucru a anunțat ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei, Jeppe Kofod, într-o convorbire telefonică avută cu ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, informează Realitatea.md.

Programul se va concentra în special pe dezvoltarea capacităților mass-mediei regionale, inclusiv din UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană, Taraclia și municipiul Bălți, fiind sprijinite activități care pot contribui la creșterea profesionalismului și la formarea jurnaliștilor de investigație.

Oficialii au mai vorbit despre agenda bilaterală, consolidarea democrației și procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

În contextul aprofundării dialogului cu Uniunea Europeană în special în tot ce ține de mediul înconjurător și combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice, vicepremierul Nicu Popescu a remarcat un potențial pentru preluarea expertizei daneze în asigurarea tranziției către o economie verde și transformare digitală.

„Am salutat anunțul omologului meu danez privind alocarea prin intermediul Fondului pentru Noua Democrație a unei sume de 200 de mii de EUR pentru programele de susținere a libertății presei în Republica Moldova și contracararea dezinformării. Împărtășim cu Danemarca convingerea că mass-media liberă și independentă este o piatră de temelie a oricărei democrații”, a declarat Nicu Popescu.

Oficialul a punctat că se mizează pe un know-how danez în utilizarea curată și eficientă a energiei, transportului durabil, precum și în domeniul cercetării și inovării.

#Danemarca #presa locala #presa nationala

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.