În 2025, în Republica Moldova au fost identificate și contracarate peste o mie de atacuri cibernetice, în medie câte trei atacuri pe zi. Acestea vizează semnătura digitală, resursele cibernetice ale statului, infrastructura critică, rețelele de elictricitate, dar și infrastructura CEC, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Mii de routere Wi-Fi sparte și folosite în atacuri cibernetice asupra CEC și IGP

„Cunoaștem că Rusia a acționat prin fabrica de minciuni, prin partide plătite. Dimensiunea cibernetică este, însă, una dintre cele mai periculoase. Acele routere de Wi-Fi care au fost afectate, la fel au fost o modalitate de a testa capacitatea statului, capacitatea instituțiilor din domeniul cibernetic de a reacționa prompt la aceste incidente”, a spus Daniel Vodă

Întrebat ce acțiuni întreprinde Guvernul pentru a preveni aceste interferențe în special în ziua alegerilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului a menționat că autoritățile sunt pregătite pentru a face față.

„Noi am crescut gradul de răspuns. În cazul în care se întâmplă ca infrastructura să fie afectată, noi am creat sisteme suplimentare care să capaciteze instituțiile responsabile, să protejeze infrastructura critică, inclusiv în contextul alegerilor, să fie protejată informația extrem de importantă din registrul alegătorului. Intenția Federației Ruse este să demonstreze că instituțiile nu ar fi capabile să ofere un răspuns și să oprească exercițiul democratic al votului. Aici vin cu îndemnul către oameni, în ziua alegerilor, ceea ce trebuie să facem e să votăm onest și corect. Chiar dacă vor fi atacuri cibernetice, instituțiile statului vor documenta aceste incidente, dar procesul de votare trebuie să continue. Rezultatul alegerilor se sprijină pe fiecare buletin tipărit”, a mai spus Daniel Vodă.

Precizăm că șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu a declarat într-un interviu pentru publicația Le Figaro că mii de routere Wi-Fi din locuințele cetățenilor au fost piratate în această dimineață. El a precizat că atacul are ca scop utilizarea acestor rețele infectate pentru a lansa, în ziua alegerilor parlamentare de duminică, atacuri cibernetice asupra serverelor și infrastructurii Comisiei Electorale Centrale, cu intenția de a bloca activitatea instituției. Atacul vizează nu doar CEC, ci și serverele și site-urile instituțiilor publice, precum și rețelele de comunicații, a mai spus șeful IGP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri cibernetice #routere Wi-Fi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.