Piața muncii din Moldova a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei, în condițiile în care tot mai puțini oameni sunt disponibili să lucreze, iar migrația și îmbătrânirea populației pun presiune directă pe companii, salarii și inflație. Concluziile au fost prezentate de experții Grupului Băncii Mondiale în cadrul discuțiilor cu Clubul Presei Economice, dedicate perspectivelor economice ale Moldovei și transformărilor de pe piața muncii, scrie BANI.MD.

Datele prezentate arată că aproape 50% dintre adulții apți de muncă sunt inactivi, în timp ce populația de vârstă activă continuă să scadă și va continua să se reducă până în 2050. În paralel, șomajul general este sub 4%, iar în rândul tinerilor ajunge la 7,4%, ceea ce indică nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.

Totodată, experții spun că piața muncii este „tensionată”, iar deficitul de forță de muncă deja împinge salariile în sus. Astfel, în lipsa unor măsuri eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, care și așa rămâne ridicată din cauza scumpirilor externe și a crizelor regionale.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne migrația. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit alternativa la angajarea în Moldova. Raportul arată că peste jumătate dintre tinerii NEET, cei care nici nu lucrează și nici nu studiază, declară că muncesc deja în străinătate sau se pregătesc să plece. În cazul femeilor tinere, două treimi invocă responsabilitățile de îngrijire și lipsa serviciilor sociale drept principal motiv pentru ieșirea de pe piața muncii, potrivit sursei citate.

În același timp, salariile din Republica Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile din diaspora, susțin experții Băncii Mondiale. Remitențele ridicate au crescut pragul salarial acceptat de populație, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau cu productivitate redusă. Datele prezentate arată că 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariilor mici, influențați inclusiv de veniturile rudelor din străinătate.

Situația este agravată și de exodul specialiștilor. Potrivit raportului, lucrătorii mai educați și mai tineri emigrează disproporționat, ceea ce creează deficit de competențe și încetinește transformarea economică a țării.

„Câștigurile de participare nu se traduc automat în ocupare internă mai mare. Fără creare de locuri de muncă mai productive, noua ofertă de muncă va fi absorbită probabil în străinătate”, avertizează experții.

Datele mai arată că participarea bărbaților la piața muncii este sub nivelul Uniunii Europene și al Balcanilor de Vest pentru majoritatea grupurilor de vârstă. Participarea femeilor este mai apropiată de cea din Balcanii de Vest, însă rămâne sub media europeană, în special pentru categoria 25-54 de ani. În același timp, participarea tinerilor stagnează, fenomen descris drept o problemă structurală alimentată de criza demografică.

Pentru a evita adâncirea crizei de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale. Experții mai recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea de locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, economia Moldovei continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% din 2025, însă avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor menține inflația ridicată și vor afecta economia inclusiv în 2027.

#banca mondiala #migratie #Piata muncii #Republica Moldova

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a fost anunţat că este inculpat în dosarul care vizează înlocuirea elicopterului prăbuşit în Republica Moldova, el precizând la ieşirea de la Parchetul Militar că nu îşi depune demisia, pentru că are multă treabă de făcut.

”Am fost înştiinţat că am calitatea de inculpat în dosarul de contrabandă”, a declarat Raed Arafat la ieşirea din sediul Parchetului Militar.

”Dânşii au tot dreptul să spună: Doctorul Arafat trebuie să plece. N-am să fac acest lucru, pentru că această demisie ar însemna exact ce consider că a pornit împotriva mea, a ajuns la concluzia care o doresc aceste persoane, aşa că nu îmi depun demisia, am multă treabă de făcut şi credeţi-mă, ambele dosare au un impact major, nu numai pe mine, au impact major pe persoanele implicate, pe persoanele din jurul lor”, a spus Raed Arafat, la ieşirea de la audieri.

Şeful DSU a arătat că toată lumea are temeri:

”Ce mai facem, dacă o adresă de la Vamă, din 2017, nu mai este recunoscută ca atare, în 2026, în viitor ceri un punct de vedere la o instituţie şi după 5 ani vine cineva şi spune că de fapt noi n-am vrut să spunem aşa, am vrut să spunem aşa. Deci sunt nişte probleme majore aici, care sunt probleme sistemice care vor trebui adresate”, a subliniat Arafat, scrie News.ro.

Întrebat ce sumă i se impute, el a spus că suma TVA-ului se calculează la 4 milioane de lei cu penalităţi la 8 milioane. ”Eu personal nu ştiu cum să plătesc”, a mai spus Arafat.

El acuză că punerea sa „în judecare publică este exagerată” şi consideră că nu trebuie să se întâmple aşa ceva până la clarificarea situaţiei.

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a anunţat urmărirea penală a 17 persoane în dosarul care vizează înlocuirea elicopterului românesc care s-a prăbuşit în 2016 în Republica Moldova în localitatea Haragîș, raionul Cantemir.

În urma daunei totale, părţile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă în configuraţie rezonabil asemănătoare, inclusiv în ceea ce priveşte echipamentele medicale din dotarea elicopterului.

Aeronava a fost preluată de pe insula Guernsey, teritoriu care aparţinea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al Uniunii Europene.

Pentru noua aeronavă, potrivit procurorilor, nu s-au îndeplinit formalităţile vamale, prejudiciul estimat fiind de peste 4,4 milioane de lei.

Raed Arafat a fost pus sub acuzare, pe 21 aprilie, pentru complicitate la contrabandă, în dosarul privind înlocuirea elicopterului SMURD prăbușit în 2016, în localitatea Haragîș, raionul Cantemir.

În dimineața acelei zile, elicopterul SMURD, de model Eurocopter EC135, a decolat de la Iași spre Vulcănești, de unde a preluat o pacientă de 85 de ani, aflată în stare gravă, și a transportat-o la un spital din Chișinău.

După ce a lăsat pacienta la Chișinău, elicopterul s-a alimentat și a pornit spre Cahul pentru a prelua un al doilea pacient. La ora 14:13, aeronava a dispărut de pe radare și s-a prăbușit într-o zonă împădurită de la marginea satului Haragîș, raionul Cantemir.

În urma accidentului, toți cei patru membri ai echipajului și-au pierdut viața: pilotul Ilie Doru Gavril, copilotul Constantin Voicu Șocae, medicul Mihaela Dumea și asistentul medical Adrian-Gabriel Sandu.

Cauza probabilă a accidentului a fost vremea extrem de nefavorabilă, caracterizată prin ploi torențiale, ceață densă și vizibilitate redusă.

După tragedie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat zi de doliu național. Membrii echipajului au fost decorați post-mortem.