Fenomenul torturii în Republica Moldova și-a redus considerabil amploarea în ultimii ani, iar în prezent procurorii instrumentează doar 10 cauze penale pe fapte de tortură agravantă, aliniatul 3 și 4 din codul penal. Declarația a fost făcută de Victor Furtuna, procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în cadrul consultărilor publice a proiectului de lege care prevede fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate de Comisia juridică, pentru numiri și imunități.

Furtuna susține că astfel de cazuri nu mai reprezintă un fenomen extins la nivelul organelor de drept.

Potrivit acestuia, cele 10 dosare aflate în gestiunea instituției reprezintă un număr redus în raport cu volumul total de cauze investigate de procurorii specializați. În prezent, PCCOCS are în lucru aproximativ 360 de dosare, inclusiv pe infracțiuni grave precum contrabanda, spălarea banilor sau trădarea de patrie.

Șeful PCCOCS a explicat că o provocare mai mare o reprezintă numeroasele plângeri privind presupuse acte de tortură depuse de persoane reținute în cadrul proceselor penale. Potrivit acestuia, astfel de sesizări sunt frecvent utilizate de apărători imediat după reținerea unui suspect, ceea ce obligă procurorii să inițieze verificări separate.

„Foarte multe persoane depun plângeri privind tortura sau relele tratamente imediat după reținere. Aceste sesizări trebuie examinate în termene foarte scurte, de până la 15 zile, ceea ce presupune mobilizarea resurselor și a timpului procurorilor”, a declarat șeful PCCOCS.

Acesta a subliniat că investigarea acuzațiilor de tortură necesită atenție sporită și poate bloca temporar activitatea procurorilor pe alte dosare complexe. În practică, un procuror care gestionează o astfel de sesizare este nevoit să lase deoparte alte cauze pentru a respecta termenele legale de examinare.

Cu toate acestea, procurorul-șef consideră că situația actuală este mult diferită față de anii precedenți, când fenomenul era mai răspândit și genera mai multe investigații.

„Avem câteva cazuri izolate. Slavă Domnului, acest fenomen a scăzut atât ca intensitate, cât și ca pericol. Nu mai avem o situație care să afecteze semnificativ activitatea organelor de urmărire penală”, a concluzionat șeful PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PCCOCS #tortura #Victor Furtuna

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.