În Republica Moldova, aerul poluat este al doilea factor de risc ca pondere pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12% din totalul de decese. Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Zilei internaționale a aerului curat pentru un cer albastru, marcată 7 septembrie, transmite IPN.

Potrivit ANSP, particulele fine în suspensie care poluează aerul sunt generate în principal de activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili pentru producerea și transportul de energie, incinerarea deșeurilor, agricultură, produse chimice și minerit, poluarea rezidențială etc.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influențată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante. Este vorba despre sursele staționare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcțiune. Și sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă.

„De Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru, facem un apel la toată lumea, la autorități, la societatea civilă și la persoane fizice să ia măsuri pentru a reduce poluarea aerului, care influențează și alte probleme critice ca schimbările climatice, sănătatea umană, precum și condițiile de trai și cele socio-economice”, precizează ANSP.

Conform datelor ANSP, poluarea aerului este cea mai mare amenințare a mediului pentru sănătate, provocând la nivel global aproximativ șapte milioane de decese premature în fiecare an din cauza unor boli precum accidentul vascular cerebral, boli de inimă, boala pulmonară obstructivă cronică, cancerul pulmonar și infecții respiratorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aer poluat #bolile netransmisibile

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.