Președintele Parlamentului European (PE), David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie 2022, va fi omagiat în cadrul unei ceremonii care va avea loc în ziua de luni, săptămâna viitoare, pe data de 17 ianuarie curent, în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european. S-a stins din viață la Aviano, Italia, unde a fost spitalizat începând cu 26 decembrie 2021.

Eurodeputat din 2009, a fost ales președinte în iulie 2019 pentru prima jumătate a actualei legislaturi.

“Președintele Sassoli a adoptat măsuri extraordinare în timpul pandemiei, care au permis Parlamentului European să își îndeplinească sarcinile și să își exercite prerogativele în temeiul tratatelor. El a jucat, de asemenea, un rol important în promovarea unui buget ambițios pe termen lung al UE și a unui mecanism de redresare eficace. În plus, președintele Sassoli a luat inițiativa pentru ca Parlamentul să-și manifeste solidaritatea față de cei nevoiași atunci când criza a lovit pentru prima dată, prin acțiuni de sprijin în orașele gazdă ale Parlamentului European, cum ar fi oferirea de mese organizațiilor caritabile și adăposturi în clădirile Parlamentului pentru femeile victime ale violenței. Hotărât să tragă învățăminte de pe urma pandemiei, președintele Sassoli a lansat, de asemenea, un amplu exercițiu de reflecție cu eurodeputații pentru a regândi și a consolida democrația parlamentară”, transmite Parlamentul European într-un comunicat.

Fiind un european dedicat, președintele Sassoli a subliniat în discursul său din cadrul Consiliului European din decembrie, în urmă cu câteva săptămâni, că “Europa are nevoie cel mai mult de un nou proiect de speranță. Cred că putem construi acest proiect pe baza unei abordări tridimensionale puternice: o Europă inovatoare, o Europă care protejează și o Europă care iluminează”.

Comemorare

Luni, 17 ianuarie, va avea loc o ceremonie de omagiere la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența fostului eurodeputat și prim-ministru italian Enrico Letta.

La Roma, trupul neînsuflețit al președintelui David Sassoli va fi depus joi, 13 ianuarie, între orele 10.00 și 18.00, în „Sala della Protomoteca” din Campidoglio, iar serviciul funerar va avea loc vineri, 14 ianuarie, la ora locală 12.00, în Bazilica Santa Maria degli Angeli.

Alegerea noului președinte al PE

Conform Regulamentului de procedură (articolul 20), președinția interimară va fi asigurată de prim-vicepreședintele instituției în zilele premergătoare alegerii unui nou președinte. După cum s-a prevăzut inițial înainte de trecerea bruscă în neființă a președintelui Sassoli, alegerea președintelui instituției pentru a doua jumătate a mandatului va avea loc marți în cursul sesiunii plenare de la Strasbourg. Ulterior, vor urma alegerile vicepreședinților și chestorilor.

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Sassoli, omagiat de liderii europeni și colegi eurodeputați

Mesaje de omagiere au fost transmise de mai mulți lideri și oficiali europeni, între care președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul Paolo Gentiloni, fost premier italian și coleg de partid cu David Sassoli. De asemenea, un mesaj de condoleanțe a fost transmis și de președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, iar un altul din partea președintelui Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev. De asemenea, Sassoli a fost omagiat și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Și eurodeputați români precum Daniel Buda, Cristian Bușoi, Dacian Cioloș, Corina Crețu, Gheorghe Falcă, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Vlad Nistor, Dragoș Pîslaru sau Eugen Tomac au transmis mesaje de condoleanțe.

Un moment emoționant a avut loc la amiaza zilei de marți, cu membri și angajați ai Parlamentului European care s-au adunat în fața sediului Parlamentului European de la Bruxelles pentru a ține un moment de reculegere.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și al punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

#David Sassoli #deces #Parlamentul European #UE

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.