De azi, Aeroportul Internațional Chișinău este în gestiunea statului. Guvernarea tace

De azi, 28 martie, Aeroportul Internațional Chișinău a trecut în gestiunea statului. Informațiile au fost confirmate pentru REALITATEA de către serviciul de presă al Aeroportului, Rodica Rusu.

Primele informații despre transmiterea Aeroportului au apărut în presă luni, 27 martie, pe surse. Reprezentanții Agenției Proprietăți Publice (APP) deocamdată nu au venit cu informații clare la acest subiect. Asta chiar dacă trustul de presă REALITATEA a expediat o solicitare oficială către APP acum două săptămâni.

Azi dimineața, am încercat să aflăm mai multe detalii de la directorul APP, Alexandru Musteață, dar oficialul închide telefonul.

Am cerut informații și de la purtătorul de cuvânt al premierului, Daniel Vodă, dar acesta nu a răspuns deocamdată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune în anul 2013 de compania AviaInvest, a revenit în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului.

Drept răspuns, Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie finală deocamdată încă nu există.

#transparență #aeroportul chisinau #APP

Un raport oficial al Departamentului de Securitate Națională din Spania acuză Rusia că a desfășurat campanii de dezinformare menite să submineze instituțiile democratice, inclusiv în contextul unei crize naturale majore din toamna anului 2024, scrie El Pais.

Raportul, aprobat pe 24 aprilie 2025, evidențiază modul în care Kremlinul a exploatat dezastrul cauzat de furtuna DANA pentru a răspândi neîncredere în autoritățile spaniole și a slăbi sprijinul public pentru Ucraina. Documentul menționează că, pe fondul acestei crize, rețele de propagandă pro-Kremlin au adaptat și amplificat narațiuni false pentru a crea imaginea unui stat aflat în haos și lipsit de reacție eficientă.

Raportul atrage atenția asupra utilizării tot mai sofisticate a inteligenței artificiale în diseminarea rapidă a conținutului fals, cu 41 de incidente documentate doar în ultima perioadă.

Un capitol distinct este dedicat campaniilor de influență derulate de Rusia în mai multe țări europene, printre care se numără explicit Republica Moldova, România și Georgia. În cazul Republicii Moldova, scopul ar fi fost deturnarea proceselor democratice și îndepărtarea țării de Uniunea Europeană, în favoarea reorientării către sfera de influență a Moscovei.

Autoritățile spaniole citează date ale Serviciului European de Acțiune Externă, potrivit cărora, campania cunoscută sub numele de „Doppelgänger”, activă din 2022, utilizează mii de conturi și domenii online pentru a răspândi dezinformări în mai multe limbi, inclusiv româna.

Pe lângă influențarea proceselor electorale, raportul include dezinformarea printre principalele riscuri de securitate națională la nivel global, alături de instabilitatea economică, migrația ilegală și tensiunile regionale.

Deși documentul tratează vulnerabilitățile energetice, nu face referire la întreruperea majoră de curent care a afectat peninsula iberică la doar patru zile după aprobarea sa.

Raportul subliniază că amenințările informatice și campaniile de dezinformare vor rămâne unele dintre cele mai presante riscuri în următorii cinci ani.