Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat în tradiționalul său discurs de Anul Nou adresat rușilor că „milioane” de oameni din toată țara „gândesc, simpatizează și speră” alături de participanții la războiul împotriva Ucrainei.

„Suntem uniți într-o iubire sinceră, devotată și necondiționată pentru Rusia. Felicit toți soldații și comandanții noștri cu ocazia Anului Nou! Credem în voi și în victoria noastră!”, a spus Putin. El a menționat, de asemenea, că în minutele dinaintea Anului Nou, toți „simt trecerea timpului”, deoarece „viitorul este înainte”.

„Ne bazăm pe forțele noastre, pe cei care sunt alături de noi, care ne sunt apropiați și dragi, și suntem întotdeauna gata să le oferim sprijinul nostru. Un astfel de sprijin reciproc ne dă încrederea că toate planurile, speranțele și visurile noastre se vor împlini cu siguranță. Fiecare are propriile planuri, dar toate acestea sunt indisolubil legate de soarta patriei noastre, de dorința sinceră de a-i aduce beneficii. Împreună suntem poporul Rusiei. Munca, succesele și realizările fiecăruia dintre noi alcătuiesc noi capitole din istoria sa milenară. Iar soliditatea unității noastre determină suveranitatea și securitatea patriei, dezvoltarea și viitorul ei”, a subliniat dictatorul. La sfârșitul discursului, el le-a urat rușilor sănătate, fericire și „cu siguranță iubire”.

În total, discursul lui Putin a durat 3 minute și 21 de secunde. A fost cel mai scurt discurs de la începutul războiului pe scară largă din Ucraina. În 2022, discursul a durat aproape 9 minute, în 2023 – 3 minute și 45 de secunde, iar în 2024 – tot aproximativ 9 minute. Anterior, Putin înregistra discursuri de 3-4 minute în 2018-2019.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Putin a purtat un costum negru și cravată albastru-închis și a subliniat că rușii sunt „uniți prin dragoste sinceră și devotată față de Rusia”.

#mesaj Anul Nou #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.