Hotelierii din Grecia se pregătesc pentru valul uriaș de turiști. Insulele grecești se bucură de o popularitate deosebită, tocmai de aceea, oamenii preferă să cumpere din timp biletele de vacanță. Stațiunile din Grecia vor fi aproape pline încă din iunie 2023.

Moldovenii care vor să meargă în concediu în zona menționată trebuie să-și „înarmeze” portofelul, scrie BANI.MD.

Cât costă o vacanță în Grecia

Persoanele care vor să închirieze un apartament în Lefkada pot plăti de la 4000 de lei moldovenești în sus. Totodată, pentru un sejur de 5 nopți în zona menționată, într-un apartament tip studiu, turiștii trebuie să scoată din buzunare 4500 de lei moldovenești. Proprietatea dispune de toaletă proprie, aer condiționat, seif, dar și aparate electrocasnice.

Într-o altă parte a insulei din Grecia se oferă spre închiriere o proprietate care are vedere la mare. Pe platforma Booking, locuința are o cotație ridicată, și totodată, un sejur de 5 nopți la aceasta costă aproape 10800 de lei moldovenești. Moldovenii care vor să meargă în concediu în Grecia trebuie să știe că există si variante de lux. De exemplu, o proprietate care se află într-un amplasament de vile de lux se închiriază la prețul de 30000 de lei moldovenești. Locația nu dispune doar de aparate electrocasnice și servicii complete de curățenie, ci și de piscină privată, terasă și o zonă de relaxare.

Persoanele care vor o altfel de experiență în Lefkada pot opta pentru o cazare pe barcă, la plaja Nydri. Oamenii beneficiază de baie privată, aer condiționat, WiFi gratuit, electrocasnice mici și articole de toaletă. Micul dejun este inclus în prețul de 7.400 lei, pentru un sejur de 5 nopți.

În ciuda faptului că prețurile diferă în funcție de zonă, dar mai ales, de la un an la altul, turiștii nu se simt descurajați. Thassos, Creta, Lefkada, Mykonos sau Santorini sunt doar câteva dintre insulele preferate de oameni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pret Grecia #sejur Grecia #vacanta 2023

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.