Călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova în această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac care ar viza NATO, au anunţat, miercuri, mai multe publicaţii americane, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, notează AFP.

Wall Street Journal şi CBS au raportat că şeful CIA a încercat să descurajeze Rusia de la orice atac împotriva unui membru NATO, în condiţiile în care evaluările serviciilor americane de informaţii indică faptul că Moscova ar putea încerca să pună alianţa la încercare.

Wall Street Journal detaliază, în special, că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea sfida NATO cu un „atac limitat” în următorii ani, potrivit Agerpres. Donald Trump a calificat, totuşi, această deplasare a directorului CIA drept o vizită de „semi-rutină” într-un interviu acordat miercuri comentatorului conservator Glenn Beck, lăsând să se înţeleagă că întrevederea a avut ca scop discutarea războiului din Ucraina.

„Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească”, a adăugat preşedintele american, transmite Digi24.

În timpul călătoriei sale la Moscova, Ratcliffe a abordat şi problema războiului din Iran, ameninţând cu sancţiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, potrivit presei americane.

Miliardarul a asigurat în timpul interviului de miercuri că această vizită nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu ameninţările ruseşti la adresa NATO. „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menţionaţi”, a susţinut el, fiind întrebat despre cele două subiecte. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că John Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru discuţii „între servicii secrete”, fără a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt rus a considerat că „este încă prea devreme pentru a spune în ce măsură acest lucru va avea o influenţă asupra procesului de scoatere a relaţiilor (ruso-americane) din criză”.

Niciun alt contact viitor nu este prevăzut pentru moment, le-a afirmat el jurnaliştilor, printre care şi cei de la AFP, calificând aceste contacte drept „pozitive”, dar refuzând să menţioneze dosarele asupra cărora au purtat discuţiile.

De câteva luni, Rusia şi Ucraina îşi intensifică atacurile cu rază lungă, vizând situri civile precum depozite logistice şi facilităţi petroliere şi portuare. Aceste atacuri fac un număr tot mai mare de victime civile în fiecare săptămână.

Eforturile diplomatice sub mediere americană pentru a pune capăt conflictului sunt în impas, iar Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi pregătit să îşi revizuiască pretenţiile maximaliste, în special cele teritoriale.

Până în prezent, încercările lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv organizarea, în urmă cu puţin peste un an, a unui summit în Alaska cu omologul său Vladimir Putin, au rămas fără rezultat.

Un avion militar american a decolat marţi dimineaţă din capitala letonă Riga spre capitala rusă, înainte de a efectua traseul invers în cursul serii, conform datelor de pe site-ul de monitorizare a zborurilor Flightradar24. Ultima călătorie cunoscută a unui director CIA în Rusia data din noiembrie 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina în februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Atac NATO #John Ratcliffe #moscova #Rusia #SUA #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.