Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constantin Oboroc #discurs moscova #independenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.