Donald Trump a renunțat la ideea unei întrevederi la Budapesta cu Vladimir Putin, după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări a focului pe actuala linie de contact dintre trupele ruse şi cele ucrainene. Trump a explicat că, în aceste condiţii, nu vrea să „piardă timpul” cu o astfel de întâlnire, transmite BBC.

Un oficial de la Casa Albă a anunţat marţi că nu există niciun plan concret pentru ca Donald Trump să se vadă la o întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin în viitorul apropiat.

„Rușii au vrut prea mult şi a devenit clar pentru americani că nu se va ajunge la niciun acord pentru Trump la întâlnirea de la Budapesta”, a declarat o sursă diplomatică europeană pentru Reuters, potrivit Antena 3 CNN.

Poziţia Kremlinului a rămas aceeaşi de la precedenta întâlnire de la Alaska: Rusia refuză încetarea luptelor în actualele condiţii şi pe actuala linie a frontului. Întâlnirea de la Anchorage, Alaska s-a încheiat după aproape trei ore de discuţii între Trump şi Putin, fără ca vreun acord să fie anunţat public.

Ulterior s-a aflat că Trump ar fi fost nemulțumit de poziţia inflexibilă a lui Putin, care urmăreşte practic o capitulare a Ucrainei şi revendicări teritoriale ce depăşesc zonele aflate deja sub control rusesc.

Reamintim, Donald Trump ar fi sugerat ca „cel mai bun mod de a pune capăt războiului din Ucraina” ar fi „împărţirea” regiunii Donbas, într-un mod care ar lăsa majoritatea terenurilor sub control rusesc.

În timpul întâlnirii de la Casa Albă, Trump ar fi exercitat presiuni asupra lui Volodimir Zelenski să cedeze porţiuni întinse de teritoriu ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Budapesta #Putin #Trump

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.