Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, a subliniat, în cadrul emisiunii FORUM de la Vocea Basarabiei, importanța crucială a României în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Potrivit acesteia, numărul celor care sprijină ideea unirii Republicii Moldova cu România variază, întrucât, la etapa actuală, cel mai important obiectiv strategic al statului nostru este aderarea la Uniunea Europeană. Însă, faptul că suntem români nu se schimbă dacă tindem spre integrarea europeană.

„Cred că noi trebuie să sprijinim această idee tocmai prin activitățile pe care le desfășoară, de exemplu, Institutul Cultural Român, uniunile de creație, ministerele culturii și cele ale educației din ambele state. Pentru că faptul că suntem români și punctum nu se schimbă de la aceea că noi tindem și vrem să facem parte din marea familie a popoarelor europene, care îmbrățișează valorile democratice și libertatea. Ne putem integra acolo dacă suntem oameni care conștientizăm trecutul nostru istoric și valorile noastre naționale”, a declarat Monica Babuc la Vocea Basarabiei.

Ea a remarcat că identitatea noastră românească este deja un factor important în procesul de integrare europeană, menționând în acest sens sprijinul necondiționat pe care România îl acordă Republicii Moldova în diverse domenii, inclusiv în cadrul discuțiilor de la Bruxelles.

„Nu cred că există vreun om care ar putea nega acest uriaș sprijin pe care Republica Moldova îl primește din partea României pe toate palierele, începând de la economie și terminând cu educație, cultură, etc. Acest ajutor se reflectă și în sprijinul pe care îl primim de la Bruxelles. Toată lumea știe că, în absolut toate discursurile conducătorilor României, de la președintele Nicușor.

Dan la prim-ministrul Bolojan și toți ceilalți decidenți, Republica Moldova este pomenită obligatoriu în orice discuție care ține de România. Tocmai pentru ca Republica Moldova să rămână mereu în vizorul instituțiilor europene. Este un lucru pentru care trebuie să fim recunoscători și să înțelegem că rolul României în parcursul nostru european este uriaș”, a conchis directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.Amintim că în data de 31 octombrie 2024 a fost validat Referendumul prin care aderarea la UE a devenit oficial „obiectivul strategic” al Republicii Moldova. Referendumul ce a avut loc pe 20 octombrie 2024 a trecut cu o majoritate fragilă, după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de 11.400 de voturi.

Datele unui sondaj realizat de compania iData în luna septembrie curent arată că 52,1% dintre respondenți au declarat că susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, peste 32% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.