Mitropolia Basarabiei, parte a Patriarhiei Române, este la ea acasă în Republica Moldova și nu se află în concurență cu nicio altă structură bisericească. Declarația a fost făcută de părintele Ioan Cosoi, doctor în teologie și reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei.

„Noi suntem la noi acasă! Noi suntem Biserica Neamului, suntem ortodocși. Mitropolia Basarabiei are binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a fi pe stil vechi așa cum este datina aici. Noi nu suntem în luptă sau în concurență cu nimeni. Noi suntem ceea ce suntem dintotdeauna și vom fi aici. Nu am venit peste alte popoare. Suntem la noi acasă”, a subliniat reprezentantul Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române.

Referindu-se la faptul că tot mai mulți preoți aleg să părăsească Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse și să adere la Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române, reprezentantul acesteia explică fenomenul prin nevoia de adevăr și revenire la rădăcini.

„Prin faptul că Mitropolia Basarabiei există de peste 30 de ani, fiind reactivată în 1992 (…). Noi deja suntem Biserică în toată componența sa: cu Sinod Mitropolitan, cu structură administrativă în teritoriu, cu mănăstiri și biserici. Faptul că suntem în toată componența și suntem fiii Bisericii Neamului, a Patriarhiei Române, asta face să fim un magnet pentru cei care vor să restabilească adevărul pentru că îl înțeleg… și vor să revină acasă”, a explicat părintele Ioan Cosoi.

Deși a recunoscut că, în mod ideal, nu ar trebui să existe două structuri bisericești ortodoxe paralele într-un singur stat, părintele Cosoi a remarcat că acesta este rezultatul unei realități geopolitice aparte.

„Nu e normal să existe două structuri simetrice bisericești ortodoxe într-un stat. Însă, noi suntem într-un context geopolitic special. Noi nu ne putem considera fii ai Bisericii Ortodoxe Ruse pentru că nu suntem ruși. Noi suntem basarabeni, moldoveni-basarabeni, moldoveni-români, basarabeni-români și aparținem ontologic genetic de un neam, iar această apartenență este și spirituală. Noi aparținem Bisericii Române”, a subliniat preotul. Totodată, el a pledat pentru libertatea comunităților de a alege apartenența bisericească în funcție de identitatea lor spirituală.

„Din păcate există, iar aceste lucruri pot fi soluționate la nivel de comunitate. În momentul în care comunitatea simte o apartenență acolo sau dincolo, are posibilitatea să aleagă. Mitropolia Basarabiei este firească, canonic, în spațiul său, între Nistru și Prut. Acest spațiu este locuit de români, moldoveni-basarabeni. Mitropolia Basarabiei este la ea acasă. A fost persecutată și alungată, dar oricum a revenit. Acesta este miracolul, că atunci când ești la tine acasă, poți fi dus și în Siberia oricum vei reveni, așa cum s-a întâmplat și în cazul multor deportați”, a menționat părintele Ioan Cosoi.

Amintim că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, zeci de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse și au aderat la cea a Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, manifestându-și nemulțumirea față de faptul că Patriarhia Moscovei susține agresiunea rusă în statul vecin.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.