Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu explicații privind termenul contractual asumat între Moldovagaz și Gazprom. Potrivit lui Spînu, aceasta a fost una din condițiile celor de la Gazprom, informează Realitatea.md.

„Asta a fost o discuție la pachet cu datoriile. Când s-a semnat contractul, s-a invocat un termen de 5 ani ca să fie întoarse datoriile… Atunci la pachet s-a discutat despre contractul de livrare a gazelor și plata datoriilor pe parcursul acestor 5 ani. Noi vrem să asigurăm securitatea energetică a țării. Dacă va fi interes pentru alte companii să ajungă pe piața din R Moldova, noi ca și stat, trebuie să asigurăm condiții pentru toți”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

Ministrul a confirmat faptul că cei de la Gazprom încercau să dea o tentă politică negocierilor privind livrarea gazului țării noastre, însă cei de la Chișinău s-au opus includerii acestor subiecte.

„Este evident că au fost mai multe discuții. Partea rusă a încercat de câteva ori să se ducă și pe alte părți decât cea comercială. Dar poziția noastră și a președinției a fost ca ele să fie separate. A fost și subiectul legat de Transnistria. Poziția noastră clară este: contractul privind gazul este un subiect economic, pe alte subiecte noi nu am vrut să discutăm. Sunt alte formate, prin care se poate de discutat. Poziția noastră a fost – să excludem orice discuție care ar politiza acest proces și eu cred că ne-a reușit acest succes”, a mai adăugat Spînu.

Realitatea.md menționează că Moldovagaz și Gazprom au reușit să încheie un contract de livrare a gazului natural pentru un termen de 5 ani. Prețul pentru gaz urmează să fie stabilit în baza unei formule speciale, care are la baza calculelor prețurile petrolului și cel al gazului natural de pe piețele spot. Pentru luna noiembrie prețul stabilit este de circa 450 de dolari per mia de metri cubi, iar pentru consumatori autoritățile au stabilit un tarif de 10,26 de lei fără TVA pentru un metru cub de gaz.

#Andrei Spinu #Gazprom

Zeci de mii de ruși au decis să plece în Georgia, din cauza zvonurilor privind un posibil nou val de mobilizare în această toamnă, relatează Moscow Times, miercuri. Serviciul Federal Vamal al Rusiei a anunțat un „flux record de călători” la punctul de trecere a frontierei Verhnii Lars, scrie antena3.ro.

Potrivit organizației guvernamentale, pe 15 și 16 august, peste 19.000 de persoane au trecut zilnic frontiera spre Georgia, iar, pe 18 august, numărul lor a depășit 20.000.

„Valorile actuale sunt semnificativ mai mari decât cele înregistrate în perioade similare din anii precedenți”, a precizat Serviciul Federal Vamal.

Potrivit martorilor citați de canalul „Ostorojno, novosti”, pe partea rusă a frontierei s-a format o coloană mare de mașini, iar vehiculele înaintează cu aproximativ 50 de metri pe oră.

Verhnii Lars este singurul punct terestru de trecere a frontierei dintre Rusia și Georgia. La sfârșitul lunii septembrie 2022, acesta a devenit cel mai aglomerat punct de frontieră din Rusia, după ce mobilizarea anunțată de Vladimir Putin a determinat zeci de mii de ruși să părăsească țara și să aștepte timp de mai multe zile în cozi de kilometri.

Anterior, rușii și-au mărit brusc cererea pentru apartamente de închiriat în capitala Armeniei, Erevan, potrivit publicației Verstka.

„În ansamblu, situația este comparabilă cu cea din 2022”, a declarat pentru publicație un agent imobiliar local.

Drept urmare, chiriile au crescut cu 30%, iar rușii au început să caute variante de închiriere în comun cu persoane necunoscute. Canalul de Telegram despre piața imobiliară din Armenia „Metri v dramah” a afirmat că nu mai există „variante decente” disponibile pentru închiriere.

Surse citate de Verstka au declarat că, după „alegerile” din septembrie pentru Duma de Stat, autoritățile ar putea introduce legea marțială în Rusia și ar putea declanșa o mobilizare.

Zvonurile privind o nouă mobilizare circulă de câteva luni. Printre cei care au scris despre pregătirea unei asemenea măsuri se numără analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington.

Nici unii oficiali europeni care au discutat cu The Washington Post nu au exclus această posibilitate. Potrivit acestora, Kremlinul ar putea recurge la mobilizare dacă pierderile ridicate de pe front vor continua.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Putin intenționează să trimită pe front „între 300.000 și 500.000 de persoane” în cadrul unei noi mobilizări. El a explicat că, potrivit datelor de care dispune, ministerul rus al apărării a recrutat de la începutul anului 221.000 de militari pe bază de contract, în timp ce pierderile în aceeași perioadă au ajuns la 225.500 de oameni, dintre care 131.000 de morți.