Curs valutar
  • EUR
    21.2850
    0.0954%
  • USD
    18.0497
    -0.1507%
  • RUB
    0.2436
    -0.8621%
  • RON
    4.3249
    0.0994%
  • UAH
    0.6685
    0%

De ce crapă cireșele? Sfaturi utile pentru prevenirea fenomenului

13 Iun. 2021, 12:04
 // Categoria: Life // Autor:  Tatiana Rusnac
13 Iun. 2021, 12:04 // Life //  Tatiana Rusnac

Crăparea fructelor de cireșe dulci este un fenomen foarte supărător, apare la soiurile cu fructe mari, cărnoase, cerute pe piață. Depinde foarte mult de vreme, dar principala cauză a crăpării sunt ploile abundente în perioada de coacere a fructelor.

Dar se poate oare proteja cumva cireșele de crăpături ? Experții susțin că există o modalitate ușoară de a o face, utilizînd anumite măsuri eficiente, transmite Agroexpert.md.

Motivul pentru care cireșele au coaja crăpată este că picăturile de ploaie rămân mai mult timp pe coaja acestora, care absorb apa și tensiunea creată duce la crăpare. Fenomenul de crăpare a cireșelor și vișinelor este accentuat dacă umiditatea nu este însoțită de vânt, care grăbește scuturarea și evaporarea picăturilor de apă de pe coaja fructelor.

Ca metode de prevenire a fenomenului de crăpare pot fi menționate următoarele acțiuni:

  • Irigarea moderată a pomilor. Trebuie de urmărit prognoza meteo și dacă sunt anunțate ploi, atunci udările se opresc. În perioada de coacere, se va reduce cantitatea de apă oferită cireșelor sau vișinelor;
  • Nu se administrează îngrășăminte cu azot în perioada de creștere a cireșelor. Fertilizarea poate determina o dezvoltare accelerată a fructelor care devin vulnerabile la crăpare;
  • Aerisirea cireșilor și a vișinilor previne crăparea prin faptul că aerul circulă mai ușor și ajută la evaporarea picăturilor care ajung pe fructe;
  • Administrarea produselor pe bază de calciu. Fertilizanți cu aplicarea foliară sau biostimulatori cu conținut de calciu și bor,  ajută creșterea fructelor și previne într-o mare măsură crăparea fructelor la pomii fructiferi sâmburoși;
  • Administrarea produselor pe bază de Lecitină. Aceasta este recomandată pentru a întări mecanismele de apărare ale țesuturilor plantelor și pentru a împiedica pătrunderea fungilor. Producătorii de produse pe bază de lecitină spun că aceasta protejează fructele împotriva crăpării, ajutându-le să aibă coaja mai durabilă și mai elastică. Fructele se stropesc cu produse de lecitină din momentul cînd se formează și până la sfârșitul coacerii. Se fac 2-3 tratamente pe sezon, mai ales înaintea precipitațiilor, cu repetarea stropirilor la fiecare 7-10 zile;
  • Stropirea cu sulfat de cupru înainte de coacere, reduce amploarea crăpării;
  • Scufundarea cireșelor după recoltare în apă cu gheață, previne crăparea fructelor poaspăt culese.

Realitatea Live

27 Iul. 2021, 20:20
 // Categoria: În Lume // Autor:  Cristina Vlah
27 Iul. 2021, 20:20 // În Lume //  Cristina Vlah

După ani de așteptare, situl din România Roșia Montană a fost inclus în patrimoniul universal UNESCO, informează Realitatea.md. Decizia a fost luată astăzi de către Comitetul Patrimoniului Mondial, întrunit la China, în cea de-a 44-a sesiune.

Pe 4 ianuarie 2016, ministerul Culturii din România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO.

Potrivit informațiilor oficiale, valoarea universală a peisajului cultural minier Roșia Montană conține ”cel mai semnificativ, extins și divers din punct de vedere tehnic complex minier aurifer subteran roman cunoscut în lume la ora actuală, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-271 EN)”.

„În aceste momente, sărbătorim alături de comunitatea locală din Roșia Montană, a căror rezistență și determinare au inspirat o lume întreagă. Azi, toate eforturile lor sunt încununate cu cea mai importantă distincție culturală pe care o poate primi un loc de pe acest pământ: ”Outstanding Universal Value” (”Valoare Universală Excepțională”) în Patrimoniul Mondial UNESCO”, se menționează pe pagina de facebook dedicată locației.

Acest sit a fost legat de numeroase scandaluri, după ce compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. În acest sens, au fost organizate și acțiuni de proteste, românii cerând ca să fie stopate lucrările de extracție din acea zonă.

 
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid