Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

15 noiembrie 2026

De ce Donald Trump poate fi din nou preşedinte, în ciuda problemelor sale juridice?

16 Apr. 2024, 07:25
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
16 Apr. 2024, 07:25 // În Lume //  Redacția Realitatea

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, este judecat începând de luni la New York pentru acuzaţia că a acoperit ilegal o plată în schimbul tăcerii către o vedetă porno. Reuters explică ce se va întâmpla dacă juriul îl va condamna pe fostul preşedinte american şi dacă judecătorul va impune o sentinţă înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.

VA MERGE TRUMP LA ÎNCHISOARE?

Nu se ştie încă ce sentinţă, dacă este cazul, ar putea impune judecătorul, dacă Trump este condamnat.

Procurorii l-au acuzat pe Trump, care a pledat nevinovat, pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a registrelor fiscale. Pedeapsa maximă pentru această acuzaţie este de 12-16 luni până la patru ani de închisoare, dar în cazurile care implică pedeapsa cu închisoarea, inculpaţii sunt de obicei condamnaţi la un an sau mai puţin.

Însă Trump ar fi la prima abatere pentru o infracţiune fără violenţă şi este rar ca persoanele fără antecedente penale care sunt acuzate doar de falsificarea evidenţelor contabile să fie condamnate la închisoare în New York. Pedepse precum amenzi sau eliberare condiţionată sunt mai frecvente.

În cazul în care este pedepsit cu mai mult decât o amendă, Trump ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau supus unor restricţii de circulaţie mai degrabă decât să fie încarcerat. În calitate de fost preşedinte, el beneficiază de paza Secret Service pe viaţă, iar logistica menţinerii sale în siguranţă în spatele gratiilor ar putea fi complicată.

Trump ar putea fi, de asemenea, eliberat pe cauţiune, în timp ce face apel la condamnare.

AR PUTEA TRUMP SĂ MAI FIE PREŞEDINTE DACĂ AR FI CONDAMNAT?

Da. Constituţia SUA prevede doar ca preşedinţii să aibă cel puţin 35 de ani şi să fie cetăţeni americani care au locuit în ţară timp de 14 ani. Nici o condamnare penală, nici o pedeapsă cu închisoarea nu ar afecta eligibilitatea lui Trump pentru funcţie.

Teoretic, dacă ar câştiga alegerile după ce a fost condamnat, el ar putea depune jurământul din închisoare – din penitenciar sau de la domiciliu.

Nu ar putea să se autograţieze în cazul banilor tăinuiţi, deoarece este acuzat de infracţiuni de stat şi nu federale, iar puterea de graţiere prezidenţială se aplică doar celor din urmă.

CARE ESTE IMPACTUL UNEI CONDAMNĂRI ASUPRA ALEGERILOR?

Trump a folosit cele patru cazuri penale împotriva sa în avantajul strângerii de fonduri, susţinând că fac parte dintr-o conspiraţie politică. Documentele financiare ale campaniei sale de anul trecut au arătat creşteri ale donaţiilor în urma acuzaţiilor care i se aduc.

Însă doar jumătate dintre republicani, într-un sondaj Reuters/Ipsos din februarie, au declarat că ar vota pentru Trump dacă un juriu l-ar condamna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un sondaj Reuters/Ipsos din această lună a constatat că o majoritate fermă a alegătorilor consideră că acuzaţiile penale de la New York împotriva lui Trump sunt grave. Aproximativ un sfert dintre respondenţii republicani la sondajul din aprilie au declarat că nu l-ar vota pe Trump dacă acesta ar fi condamnat de un juriu pentru o infracţiune gravă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CELELALTE CAZURI?

Trump a fost acuzat în Georgia şi Washington pentru eforturile sale de a inversa pierderea alegerilor din 2020 în faţa democratului Joe Biden şi în Florida pentru gestionarea documentelor clasificate la plecarea din funcţie. Nu este clar dacă vreunul dintre aceste cazuri va ajunge la proces înainte de alegerile din 5 noiembrie.

Deoarece cazurile din Washington şi Florida au fost intentate la o instanţă federală, Trump ar putea să le pună capăt dacă va câştiga alegerile prin numirea unui procuror general care le-ar putea respinge. De asemenea, el ar putea, eventual, să se graţieze singur.

Cazurile din Georgia şi New York au fost intentate în instanţe de stat, astfel că Trump nu ar putea nici să se graţieze singur, nici să pună capăt cazurilor prin demiterea procurorilor care le-au intentat.

Realitatea Live

14 Nov. 2026, 20:04
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
14 Nov. 2026, 20:04 // Slider //  Ana Panaguța

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!