De ce Donald Trump poate fi din nou preşedinte, în ciuda problemelor sale juridice?

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, este judecat începând de luni la New York pentru acuzaţia că a acoperit ilegal o plată în schimbul tăcerii către o vedetă porno. Reuters explică ce se va întâmpla dacă juriul îl va condamna pe fostul preşedinte american şi dacă judecătorul va impune o sentinţă înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.

VA MERGE TRUMP LA ÎNCHISOARE?

Nu se ştie încă ce sentinţă, dacă este cazul, ar putea impune judecătorul, dacă Trump este condamnat.

Procurorii l-au acuzat pe Trump, care a pledat nevinovat, pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a registrelor fiscale. Pedeapsa maximă pentru această acuzaţie este de 12-16 luni până la patru ani de închisoare, dar în cazurile care implică pedeapsa cu închisoarea, inculpaţii sunt de obicei condamnaţi la un an sau mai puţin.

Însă Trump ar fi la prima abatere pentru o infracţiune fără violenţă şi este rar ca persoanele fără antecedente penale care sunt acuzate doar de falsificarea evidenţelor contabile să fie condamnate la închisoare în New York. Pedepse precum amenzi sau eliberare condiţionată sunt mai frecvente.

În cazul în care este pedepsit cu mai mult decât o amendă, Trump ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau supus unor restricţii de circulaţie mai degrabă decât să fie încarcerat. În calitate de fost preşedinte, el beneficiază de paza Secret Service pe viaţă, iar logistica menţinerii sale în siguranţă în spatele gratiilor ar putea fi complicată.

Trump ar putea fi, de asemenea, eliberat pe cauţiune, în timp ce face apel la condamnare.

AR PUTEA TRUMP SĂ MAI FIE PREŞEDINTE DACĂ AR FI CONDAMNAT?

Da. Constituţia SUA prevede doar ca preşedinţii să aibă cel puţin 35 de ani şi să fie cetăţeni americani care au locuit în ţară timp de 14 ani. Nici o condamnare penală, nici o pedeapsă cu închisoarea nu ar afecta eligibilitatea lui Trump pentru funcţie.

Teoretic, dacă ar câştiga alegerile după ce a fost condamnat, el ar putea depune jurământul din închisoare – din penitenciar sau de la domiciliu.

Nu ar putea să se autograţieze în cazul banilor tăinuiţi, deoarece este acuzat de infracţiuni de stat şi nu federale, iar puterea de graţiere prezidenţială se aplică doar celor din urmă.

CARE ESTE IMPACTUL UNEI CONDAMNĂRI ASUPRA ALEGERILOR?

Trump a folosit cele patru cazuri penale împotriva sa în avantajul strângerii de fonduri, susţinând că fac parte dintr-o conspiraţie politică. Documentele financiare ale campaniei sale de anul trecut au arătat creşteri ale donaţiilor în urma acuzaţiilor care i se aduc.

Însă doar jumătate dintre republicani, într-un sondaj Reuters/Ipsos din februarie, au declarat că ar vota pentru Trump dacă un juriu l-ar condamna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un sondaj Reuters/Ipsos din această lună a constatat că o majoritate fermă a alegătorilor consideră că acuzaţiile penale de la New York împotriva lui Trump sunt grave. Aproximativ un sfert dintre respondenţii republicani la sondajul din aprilie au declarat că nu l-ar vota pe Trump dacă acesta ar fi condamnat de un juriu pentru o infracţiune gravă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CELELALTE CAZURI?

Trump a fost acuzat în Georgia şi Washington pentru eforturile sale de a inversa pierderea alegerilor din 2020 în faţa democratului Joe Biden şi în Florida pentru gestionarea documentelor clasificate la plecarea din funcţie. Nu este clar dacă vreunul dintre aceste cazuri va ajunge la proces înainte de alegerile din 5 noiembrie.

Deoarece cazurile din Washington şi Florida au fost intentate la o instanţă federală, Trump ar putea să le pună capăt dacă va câştiga alegerile prin numirea unui procuror general care le-ar putea respinge. De asemenea, el ar putea, eventual, să se graţieze singur.

Cazurile din Georgia şi New York au fost intentate în instanţe de stat, astfel că Trump nu ar putea nici să se graţieze singur, nici să pună capăt cazurilor prin demiterea procurorilor care le-au intentat.

#instanta #judecată #Donald Trump

După doi ani de război, Israelul și mișcarea palestiniană Hamas au convenit, joi dimineață, asupra unui armistițiu în Fâșia Gaza, parte a planului președintelui american Donald Trump de a stabili o pace „durabilă” în regiune, relatează AFP. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, Trump a declarat că este „mândru să anunțe că Israelul și Hamas au fost de acord cu prima fază” a planului său de pace pentru Gaza, în urma negocierilor indirecte desfășurate în Egipt.

„Aceasta înseamnă că toți ostaticii vor fi eliberați foarte curând și că Israelul își va retrage trupele pe linia convenită, primii pași către o pace puternică, durabilă și eternă”, a spus președintele SUA.

Qatarul, stat mediator în procesul de negociere, a confirmat că „s-a ajuns la un acord privind toate dispozițiile și mecanismele de punere în aplicare a primei faze a acordului de armistițiu în Gaza, care va duce la sfârșitul războiului, eliberarea ostaticilor israelieni și a prizonierilor palestinieni și la intrarea ajutoarelor umanitare”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari.

Hamas a anunțat la rândul său că „a ajuns la un acord care prevede sfârșitul războiului din Gaza”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat înțelegerea, mulțumindu-i lui Trump:

„Este o zi mare pentru Israel”, a spus el, adăugând că joi va convoca o ședință a cabinetului pentru „a ratifica acordul și a repatria toți ostaticii noștri prețioși”.

Donald Trump, care își dorește Premiul Nobel pentru Pace care va fi anunțat vineri, anunțase anterior o posibilă vizită în Orientul Mijlociu la sfârșitul acestei săptămâni, considerând un acord „foarte aproape” în a patra zi de negocieri la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a încerca să se ajungă la un armistițiu în Gaza.

Surse citate de AFP susțin că acordul privind prima fază a planului urmează să fie semnat chiar joi în Egipt. Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a declarat că l-a invitat pe Trump „să asiste la semnarea acestuia”, dacă negocierile se finalizează cu succes.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat anunțul:

„Luptele trebuie să înceteze odată pentru totdeauna. Suferința trebuie să înceteze”, a spus el, cerând părților „să respecte pe deplin termenii acordului”.

Negocierile au avut loc în contextul unor presiuni internaționale intense. Emisarii americani, prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani și șeful serviciilor secrete turce, Ibrahim Kalin, s-au aflat în Egipt pentru discuțiile decisive.

Planul lui Donald Trump, prezentat la 29 septembrie, prevede un armistițiu, eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți în Israel, retragerea treptată a armatei israeliene din Gaza și dezarmarea Hamas.