Piftia, care se consumă tradițional la noi în timpul Sărbătorilor de iarnă, este un fel de mâncare iubit de mulți oameni. Știai, însă, că are și beneficii pentru sănătatea oaselor și a pielii?

Fiecare familie are rețeta ei de piftie, însă ingredientele de bază sunt aceleași: carne, sare, usturoi, piper și apă, care se fierb împreună mai multe ore și se lasă la răcit. Unele persoane mai pun în piftie ceapă, morcovi și foi de dafin, altele îi dau un aspect mai modern cu bucățele de broccoli și felii de ouă fierte.

O comoară pentru piele și oase

Un antidot alimentar este gelatina naturală, ingredientul principal în tradiționala piftie de porc sau în aspicul preparat cu carne de pui ori curcan. Iar avantajul gelatinei este că reprezintă o substanţă bogată în colagen.

Gelatina provine din oasele şi din pielea animalelor, cu ajutorul cărora se prepară diverse supe, care au proprietăţi deosebit de bune pentru starea generală de sănătate a organismului. De aceea, la răceli, de exemplu, sunt recomandate supițele de pui sau de vită făcute din oase. Dar colagen există inclusiv în fructele de mare și în pește, așa că poți opta și pentru acestea.

Sursă naturală de colagen, gelatina conține aminoacizi esenţiali pentru întărirea sistemului imunitar, menținerea sănătății, dar şi pentru obținerea și păstrarea unei bune greutăţi corporale. De asemenea, mai conține glicină (care are efect antiinflamator, ajută la eliminarea toxinelor și îmbunătăţeşte somnul), lisină (care ajută la absorbţia calciului şi favorizează dezvoltarea musculară) și proteina numită keratină (ce asigură o mai bună sănătate a părului, a unghiilor şi a dinţilor), scrie doctorulzilei.ro.

Beneficii ale consumului de gelatină:

– Ajută digestia prin consumul, în special, de supe.
– Este un aliat de încredere în dietele de slăbire. Dezvoltă masa musculară și menține tonusul muscular.
– Ajuta la arderea mai eficientă a grăsimilor şi favorizează menţinea unei greutăți constante.
– Îmbunătăţește, conform unor studii, funcţia ficatului şi favorizează scăderea în greutate datorită procesului eficient de detoxifiere.
– Menţine oasele şi articulațiile într-o stare mai bună, având efect antiinflamator.

– Previne apariția ridurilor datorită concentraţiei crescute de colagen. De asemenea, cu cât introduci mai mult colagen în alimentaţie, cu atât organismul va fi mai stimulat să producă, și el, această substanţă.
– Întăreşte și regenerează părul și unghiile şi protejează dinţii.

Cât de des e bine să fie consumată?

Gelatina trebuie consumată firesc, în cadrul unei alimentații variate care presupune servirea supelor de oase, a piftiei și a preparatelor tradiționale de porc, a aspicului, a dulciurilor și a gemurilor ce conțin gelatină naturală, pentru a avea o textură și o consistență îmbunătățită. Unele persoane care nu tolerează bine gelatina se confruntă cu balonare, discomfort gastrointestinal, eructații și alergii cutanate.
Unele studii au dovedit că la un consum de peste 10 grame de gelatină pe zi (sub formă uscată), pe termen lung, pot aparea efecte secundare.

Diferența față de gelatina din fructe

Gelatina din fructe are o altă consistență a nutrienților. Sunt de fapt pectinele din fructe, lanțuri polipeptidice vegetale, fibre celulozice. Este diferită de cea animală, însă și gelatina din fructe are calități benefice: acționează la nivelul tractului gastrointestinal, diminuează colesterolul, îmbunătățește tranzitul, ajută la eliminarea metalelor grele din organism.

Fructele bogate în pectine sunt merele, gutuile, caisele, citricele, prunele și morcovii.

#jelatina #oase #piftie #racitura

O dronă de recunoaştere a fost adusă de valuri la ţărm în apropiere de Primorsko, iar un alt obiect asociat unei drone a fost găsit pe plaja din apropierea localităţii Lozenets. Descoperirile au ridicat semne de întrebare cu privire la originea aparatului fără pilot, BIRD.BG susţinând că drona găsită lângă Primorsko este de fabricaţie rusească, relatează Novinite, potrivit News.ro.

BIRD.BG a afirmat că imaginile de pe plajă au fost suficiente pentru ca echipa sa să identifice aparatul drept o dronă de recunoaştere Orlan-10. Publicaţia s-a întrebat dacă autorităţile bulgare vor reacţiona la această descoperire la fel de rapid cum au făcut-o în cazul dronei despre care au afirmat că era de fabricaţie ucraineană şi care a pătruns recent în spaţiul aerian bulgar în apropierea frontierei cu România.

„Obiectul de recunoaştere» care a fost adus de valuri în apropiere de Primorsko, aşa cum este prezentat în acest moment, este cel mai probabil o dronă rusească Orlan-10”, a scris BIRD.BG, afirmând că tipul aparatului poate fi identificat din imaginile pe care le-a primit.

Publicaţia a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă dronele despre care se presupune că au origini diferite sunt identificate cu aceeaşi rapiditate şi a făcut o referire sarcastică la oficialii militari bulgari. Postarea BIRD.BG a inclus şi alte comentarii critice la adresa autorităţilor.

Anterior, Televiziunea Naţională Bulgară a relatat că specialişti de la Baza Navală Burgas examinau un aparat aerian fără pilot adus de mare pe o plajă din Primorsko. În urma inspecţiei, militarii au stabilit că obiectul era o dronă de recunoaştere.

Personalul Marinei a intervenit şi în urma unei sesizări separate privind fragmente ale unei drone descoperite pe plaja din apropierea satului Lozenets. Pentru siguranţa turiştilor şi a traficului maritim, echipe specializate ale Marinei au transportat obiectele recuperate la bazele navale din Varna şi Burgas, cu respectarea procedurilor de siguranţă necesare.

Operaţiunile au fost desfăşurate la ordinul şefului Apărării şi conform instrucţiunilor comandantului adjunct al Marinei.

Până în prezent, Ministerul Apărării nu a făcut nicio declaraţie oficială cu privire la vreuna dintre cele două descoperiri.

Cele mai recente incidente au loc la aproximativ o săptămână după ce o altă dronă a pătruns în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropierea frontierei cu România. Autorităţile bulgare au descris aparatul ca fiind de fabricaţie ucraineană şi au afirmat că structura sa din lemn şi un cip defect ar fi putut contribui la devierea acestuia de la traiectoria prevăzută.

Potrivit BIRD.BG, însă, imaginile cu drona respectivă par să indice mai degrabă un aparat rusesc ZALA Z-20 decât unul de fabricaţie ucraineană. Publicaţia a anunţat că intenţionează să publice informaţii suplimentare privind identificarea acestuia.

BIRD.BG a subliniat, de asemenea, că diferenţierea dintre sistemele ZALA şi Orlan este importantă, deoarece acestea au întrebuinţări diferite. Potrivit informaţiilor prezentate de publicaţie, ZALA este un sistem de generaţie mai nouă, utilizat pentru misiuni de recunoaştere, desemnarea cu precizie a ţintelor şi coordonarea muniţiilor fără pilot.

Aparatul ZALA descris de BIRD.BG are o anvergură de aproximativ patru metri şi o greutate maximă la decolare de 17-18 kilograme. Este lansat cu ajutorul unui sistem pneumatic şi aterizează folosind o paraşută sau un sistem cu pernă de aer. Drona este echipată şi cu computere de bord care utilizează algoritmi de inteligenţă artificială pentru detectarea şi prioritizarea automată a ţintelor.

Descoperirea din apropiere de Primorsko ridică, prin urmare, semne de întrebare cu privire la originea şi scopul aparatului găsit pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

Până când autorităţile vor prezenta o identificare oficială, afirmaţiile privind originea sa rusească rămân însă neconfirmate, sublniază Novinite.