Familia Regală are acces la cele mai bune și mai complicate bucătării din lumea. Cu toate acestea, există patru alimente pe care Regele Charles, și Regina Camilla nu le-ar mânca niciodată acasă sau în timpul angajamentelor.

Familia regală poate că are acces la cele mai bune bucătării din lume, dar există patru alimente pe care le evită de obicei în timpul angajamentelor – iar unul dintre ele s-ar putea să vă surprindă. În timp ce unele dintre aceste produse sunt comune în majoritatea bucătăriilor britanice, altele sunt considerate „mai rare” și sunt evitate din cauza riscului de îmbolnăvire, în timp ce o alta este un „NU” din cauza principiilor regelui, scrie mirror.co.uk

Două elemente foarte comune care se găsesc de obicei în bucătăriile noastre – ceapa și usturoiul – sunt evitate în cea mai mare parte de membrii Familiei Regale. Fostul bucătar regal John Higgins a dezvăluit odată: „La Palatul Buckingham, nu se gătește cu usturoi. Presupun, în caz că te apucă râgâiala regală”.

Această regulă, în vigoare în principal în timpul evenimentelor regale și al banchetelor de stat din țară și din străinătate, a fost confirmată și de regina Camilla în 2018. În timpul unei apariții în cadrul emisiunii MasterChef Australia, când a fost întrebată despre alimentele regale interzise, Camilla a spus „Urăsc să spun asta, dar usturoiul. Usturoiul este interzis”.

Gary Mehigan, unul dintre judecători, a întrebat apoi: „Deci usturoiul este interzis? Pentru că vorbești, discuți?”. Regina a răspuns: „Da, exact. Așa că întotdeauna trebuie să renunți la usturoi”.

Un alt aliment pe care membrii familiei regale nu au voie să îl mănânce în timpul participării la evenimente sau turnee regale sunt crustaceele – pentru a evita riscul de intoxicație alimentară. Fostul majordom al regelui Carol, Grant Harrold, a dezvăluit anterior: „Când iau masa, Familia Regală trebuie să fie atentă cu fructele de mare din cauza intoxicațiilor cu scoici, din cauza programului de lucru. Este o măsură foarte sensibilă să renunțe la consumul de fructe de mare atunci când se află în timpul sarcinilor publice. Nu vrem ca un membru al familiei regale să aibă o reacție gravă la otrăvirea alimentelor. Mai ales dacă aceștia se află într-un turneu în străinătate. Prin urmare, în mod normal, nu veți găsi acest lucru în meniul regal”.

Cu toate acestea, monarhul a fost văzut încălcând această regulă atunci când a savurat stridii la Whitstable Oyster Festival în 2013. Mai mult, există un anumit aliment pe care Charles îl detestă atât de mult încât l-a interzis în toate reședințele regale.

Regele – care a primit chiar și o recomandare din partea organizației pentru drepturile animalelor PETA – a interzis delicatesa franceză foie gras din toate meniurile servite în reședințele sale regale din cauza modului lipsit de etică în care este produs.

Foie gras este produs dintr-un ficat de rață sau de gâscă anormal de mărit din cauza unei boli numite steatoză hepatică și este recunoscut ca fiind una dintre cele mai scumpe delicatese la nivel mondial. Acest fel de mâncare gastronomică, care rezultă dintr-o boală hepatică cunoscută sub numele de steatoză hepatică, este recunoscut la nivel mondial ca fiind una dintre cele mai scumpe delicatese la nivel mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#regele Charles #usturoi

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.