De ce mulți oameni pun unt în cafea dimineța?

Valoarea nutrițională a cafelei cu unt

O ceașcă standard de cafea (237 ml) cu 2 linguri de ulei de cocos și unt nesărat conține:

Calorii: 445;
Carbohidrați: 0 grame;
Grăsime totală: 50 de grame;
Proteine: 0 grame;
Fibre: 0 grame;
Sodiu: 9% din doza zilnică recomandată;
Vitamina A: 20% din doza zilnică recomandată.

Deși unele studii au legat grăsimile saturate de o creștere a factorilor de risc pentru boli de inimă, cum ar fi colesterolul LDL ridicat, cercetările sugerează că grăsimile saturate nu duc direct la boli de inimă.

Cu toate acestea, cantitatea de grăsimi saturate din cafeaua cu unt este excesiv de mare pentru o singură porție.

Cercetările arată că înlocuirea unora dintre grăsimile saturate din dietă cu grăsimi polinesaturate poate reduce riscul de boli de inimă. Alimentele bogate în grăsimi polinesaturate sunt nucile, semințele și pește precum somonul, macroul, heringul sau tonul.

Pe lângă conținutul său ridicat de grăsimi, cafeaua cu unt conține și alți nutrienți importanți, și anume vitamina A. Vitamina A este o vitamină solubilă în grăsimi care este necesară pentru sănătatea pielii, funcția imunitară și sănătatea ochilor.

Mituri versus fapte

Și pentru că ai aflat de ce mulți oameni pun unt în cafea, află și despre miturile din jurul acestei tendințe. Mulți oameni sunt iubitori ai cafelei cu unt, susținând că oferă energie de durată, stimulează claritatea mentală și sprijină pierderea de grăsime prin suprimarea foamei.

De asemenea, deși nu există dovezi care să sugereze că cafeaua cu unt te poate ajuta să ajungi mai repede la o stare de cetoză, poate furniza combustibil suplimentar sub formă de cetone pentru cei aflați în cetoză.

Senzația de foame

Susținătorii cafelei cu unt afirmă că aceasta suprimă foamea și te ajută să slăbești, ajutându-te să mănânci mai puțin. Cafeaua cu unt conține o cantitate mare de grăsimi, care încetinește digestia și poate crește senzația de sațietate.

Mai exact, uleiul de cocos din cafeaua cu unt este o sursă bogată de MCT, un tip de grăsime care poate promova senzația de sațietate mai mult decât trigliceridele cu lanț lung (LCT) găsite în alte alimente bogate în grăsimi, cum ar fi uleiurile, nucile și carnea. Studiile au raportat, de asemenea, o scădere a senzației de foame și o scădere în greutate mai mare la persoanele care urmează diete cu conținut scăzut de calorii cu adăugarea de MCT, în comparație cu adăugarea de LCT. Cu toate acestea, aceste efecte par să se diminueze în timp.

Energie

Se crede că cafeaua cu unt oferă energie constantă, de lungă durată, fără o scădere a zahărului din sânge. În teorie, deoarece grăsimea încetinește digestia, cofeina din cafea este absorbită mai lent și oferă energie de durată mai lungă.

Deși este posibil ca grăsimea din cafeaua cu unt să încetinească absorbția și să prelungească efectele cofeinei, efectul este probabil nesemnificativ și de neobservat.

Claritatea mentală

Se spune că cafeaua cu unt crește claritatea mentală și îmbunătățește funcția cognitivă.

Dacă urmezi o dietă keto, ficatul transformă MCT-urile în cetone. Aceste cetone sunt o sursă cheie de energie pentru celulele creierului tău.

Deși s-a dovedit că utilizarea cetonelor de către creierul tău aduce beneficii pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, nu există dovezi care să sugereze că MCT-urile ca sursă de cetone îmbunătățesc claritatea mentală.

Mai degrabă, există dovezi care sugerează că cofeina din cafea este responsabilă pentru presupusa creștere a concentrării mentale și a vigilenței experimentate după consumul de cafea cu unt.

Dezavantajele cafelei cu unt

Este important să reții că cafeaua cu unt nu este o modalitate echilibrată de a începe ziua. Înlocuirea unui mic dejun hrănitor cu cafea cu unt înlocuiește mulți nutrienți importanți. În plus, consumul băuturii față de un mic dejun tipic adaugă probabil un număr semnificativ de calorii inutile.

Având în vedere că toate caloriile din băutură provin din grăsimi, pierzi alți nutrienți sănătoși precum proteinele, fibrele, vitaminele și mineralele.

Cantitatea mare de grăsime din cafeaua cu unt poate provoca, de asemenea, disconfort stomacal. Poate duce la probleme gastrointestinale, cum ar fi balonarea și diareea, mai ales dacă nu ești obișnuită să consumi cantități mari de grăsimi.

În plus, cafeaua cu unt conține o cantitate semnificativă de colesterol. Din fericire, colesterolul alimentar nu afectează foarte mult nivelul de colesterol al majorității oamenilor.

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.