Săptămâna Luminată aduce schimbări importante în programul spiritual al credincioșilor, mulți întrebându-se dacă trebuie să respecte zilele obișnuite de post. Răspunsul Bisericii este unul clar: această perioadă este dedicată exclusiv bucuriei, astfel că rânduielile aspre sunt suspendate pentru a celebra Învierea.

În mod concret, în zilele de miercuri și vineri din această săptămână nu se ține post, deși acestea sunt, în restul anului, zile de asceză. Motivul teologic este unul profund: Învierea lui Hristos biruiește moartea și păcatul, iar credincioșii sunt chemați să trăiască această biruință prin comuniune și masă de sărbătoare, transmite Antena 3 CNN.

Întreaga săptămână de după Paște este considerată o prelungire a praznicului, motiv pentru care se consumă alimente „de dulce”. Nu există restricții alimentare în aceste zile, accentul fiind pus pe recunoștință și pe starea de lumină specifică perioadei.

O altă regulă specifică Săptămânii Luminate este interdicția de a îngenunchea sau de a face metanii, atât în biserică, cât și în rugăciunea personală. Aceste gesturi sunt asociate cu pocăința și smerenia, stări care aparțin perioadei de post ce tocmai s-a încheiat.

În loc de îngenunchere, în această săptămână credincioșii stau în picioare în timpul slujbelor. Poziția verticală este un semn al bucuriei și simbolizează ridicarea omului prin Înviere, reprezentând calea deschisă de Hristos către viața veșnică.

Săptămâna Luminată nu este, așadar, doar o perioadă fără restricții la mâncare, ci un timp aparte în care întreaga viață este marcată de speranță. Atmosfera generală este una de sărbătoare continuă, menită să evidențieze biruința vieții asupra morții.

Prin urmare, viața liturgică și cea personală a credincioșilor se desfășoară sub semnul luminii. Toate rânduielile obișnuite care îndeamnă la asprime sunt înlocuite de gesturi care exprimă recunoștința pentru miracolul Învierii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Învierea Domnului #post #rânduieli bisericești #Saptamana Luminata

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.