Un litru de benzină cu cifra octanică 95 va costa, pe data de 4 ianuarie curent, 21,30 lei/litru, cu 54 de bani/litru mai mult, iar un litru de motorină – 17,73 lei/litru, cu 25 de bani/litru mai mult. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), creșterea prețurilor la carburanți în noul an se explică în mare parte prin faptul că, încă de la data de 1, s-au majorat cotele accizelor prevăzute de Codul Fiscal al Republicii Moldova.

„Prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 au fost majorate gradual cotele accizelor pentru o perioadă de 3 ani, respectiv pentru anii 2021 – 2023, la majoritatea mărfurilor supuse acestui tip de impozitare. În rezultat, din 01 ianuarie 2022 acciza pentru o tonă de benzină importată s-a majorat cu 586 de lei și pentru o tonă de motorină cu 237 de lei, care în consecință se reflectă în prețul final la pompă în mărime de plus 54 bani/litru la benzina COR 95 și 25 bani/litru la motorină”, explică Agenția.

Acest fapt, cumulat cu ultimele tendințe de creștere a prețurilor la bursele internaționale, a generat pentru ziua de 4 ianuarie 2022 următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard:

ANRE subliniază că majorarea prețurilor bazată pe creșterea cotei accizelor poartă un caracter unic, fiind aplicată în prima zi de calcul a anului nou, iar î continuare, evoluțiile zilnice ale prețurilor la produsele petroliere principale de tip standard vor fi influențate exclusiv de nivelul cotațiilor la bursele internaționale și ratele de schimb ale monedei naționale în raport cu dolarul SUA.

„Agenția reiterează că mecanismul actual de formare a prețurilor la produsele petroliere principale de tip standard asigură prețuri corecte, transparente și ușor de verificat, reflectând fidel evoluțiile pe piața internațională atât în perioade de creștere, cât și de descreștere a cotațiilor. Totodată, mecanismul actual de formare a prețurilor exclude orice posibilitate a companiilor petroliere să intervină în procesul dat prin eventuale majorări nejustificate ale acestora”.

#ANRE #carburanti #prețuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.