Creşterea infecţiilor cu noua tulpină Omicron a coronavirusului ar putea aduce, în cazul Israelului, la atingerea imunităţii colective/de turmă, au declarat principalii responsabili ai sistemului sanitar din această ţară.

Varianta Omicron, una extrem de contagioasă, a provocat o creştere a numărului de infecţii cu noul coronavirus în întreaga lume. Astfel, la nivel mondial, infecţiile au atins nivel record, cu o medie de peste un milion de cazuri detectate zilnic între 24 și 30 decembrie.

Cu toate acestea, numărul de decese nu a crescut în egală măsură, conform Reuters, ceea ce aduce speranţa că noua variantă Omicron e mai puţin letală.

Până la finele lunii decembrie, Israelul a reuşit, într-o anumită măsură, să împiedice propagarea variantei Omicron, dar, ţinând cont de creşterea ratei infecţiilor din ultima perioadă, autorităţile sa aşteaptă ca în următoarele trei săptămâni numărul de noi îmbolnăviri să ajungă la un nivel record.

„Acest lucru ar putea duce la atingerea imunităţii de turmă”, a spus Nachman Ash, director în cadrul Ministerului Sănătăţii din Israel.

„Costul ar fi creşterea mare a numărului infecţiilor”, a spus oficialul israelian. Numărul de noi infecţii va trebui să fie foarte mare pentru a atinge imunitatea de turmă. Este posibil, dar nu vrem să atingem acest prag doar prin creşterea numărului infecţiilor, vrem ca acest lucru să se întâmple, dar ca urmare a creşterii numărului de vaccinări”.

Aşa-numita imunitate de turmă reprezintă punctul/nivelul de la care o anumită populaţie e protejată de un anumit virus, fie prin vaccinare, fie prin dezvoltarea de anticorpi de către populaţie, ca urmare a contractării bolii.

În prezent, circa 60% din populaţia de 9,4 milioane de persoane a Israelului este vaccinată cu schema completă de vaccinare – majoritatea cu vaccinul Pfizer, conform ministrului Sănătăţii din această ţară.

Recent, Israelul a anunţat că va începe să administreze a patra doză de vaccin anti-COVID persoanelor cu sistem imunitar slăbit.

#COVID-19 #imunitate #Israel #Omicron

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.