Încercările gratuite sau „free trials” sunt o tactică de marketing atrăgătoare, menită să ademenească oamenii, oferindu-le ceea ce se presupune că este o introducere fără obligații și costuri a unui produs sau serviciu. Și sunt peste tot: poți găsi lenjerie de corp, pastile dietetice, machiaj, saltele, aparate de ras, ulei de CBD, săli de sport, aplicații pentru întâlniri, produse educaționale, muzică și lista poate continua. Cine dintre noi nu s-a înscris pentru o perioadă de probă a unui serviciu de streaming (Netflix, HBO Go), a unei aplicații de fitness sau a unui produs de înfrumusețare – și poate a renunțat înainte de a fi taxat?

Dan Ariely, economist comportamental la Universitatea Duke, a efectuat ample cercetări și scrieri privind luarea deciziilor consumatorilor, inclusiv atracția „lucrului gratuit”. El a descoperit că oamenii tind să supraevalueze lucrurile gratuite și se simt înclinați spre ele chiar și atunci când nu este logic din punct de vedere economic sau când costul oportunității este ridicat.

Oamenii vor aștepta ore în afara unei brutării pentru o plăcintă gratuită pe care ar putea să o cumpere cu doi lei fără așteptare. „Oamenii par să acționeze ca și cum prețul zero al unui bun nu numai că îi scade costul, ci și îi adaugă beneficiile”, a scris Ariely într-o lucrare. Iar specialiștii în marketing exploatează și speculează acest lucru. Știu că atunci când consumatorii aud cuvântul „gratuit”, li se ciulesc urechile și devin interesați.

„Consumatorul ajunge să vadă dacă dorește să-și construiască angajamentul față de un bun sau un serviciu, iar compania beneficiază de schimbarea deciziei de la vrei să cumperi la vrei să anulezi”, spune Ayelet Fishbach, profesor de știință comportamentală și marketing la Universitatea din Chicago.

Cu siguranță, pentru companii, un client care tot testează încercările gratuite nu este întotdeauna clientul perfect. O mulțime de oameni se înscriu pentru oferte și renunță înainte de a fi taxați. Cercetările au arătat că clienții de free trials sunt adesea greu de fidelizat și că, în general, sunt mai puțin valoroși pentru companii decât clienții obișnuiți. Dar sunt, de asemenea, mai receptivi la marketing, ceea ce înseamnă că ar putea fi din nou recuperabili.

„Oamenii pot ajunge să plătească pentru servicii sau bunuri de care nu au nevoie cu adevărat”, a spus Brad Winter, avocat la Biroul pentru Protecția Consumatorilor al Comisiei Federale pentru Comerț.

Internetul și rețelele sociale au facilitat înșelarea oamenilor în tot felul de moduri, inclusiv prin aceste free trials. Better Business Bureau (BBB) spune că astfel de scheme sunt în creștere: din 2017 până în 2019, consumatorii au depus la BBB peste 58.400 de plângeri și rapoarte cu privire la încercările gratuite din SUA și Canada. Cumpărătorii au pierdut aproape 1,4 miliarde de dolari din astfel de oferte, cu o pierdere medie de 140 de dolari pe victimă.

#gratuit #pret

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.