Încercările gratuite sau „free trials” sunt o tactică de marketing atrăgătoare, menită să ademenească oamenii, oferindu-le ceea ce se presupune că este o introducere fără obligații și costuri a unui produs sau serviciu. Și sunt peste tot: poți găsi lenjerie de corp, pastile dietetice, machiaj, saltele, aparate de ras, ulei de CBD, săli de sport, aplicații pentru întâlniri, produse educaționale, muzică și lista poate continua. Cine dintre noi nu s-a înscris pentru o perioadă de probă a unui serviciu de streaming (Netflix, HBO Go), a unei aplicații de fitness sau a unui produs de înfrumusețare – și poate a renunțat înainte de a fi taxat?

Dan Ariely, economist comportamental la Universitatea Duke, a efectuat ample cercetări și scrieri privind luarea deciziilor consumatorilor, inclusiv atracția „lucrului gratuit”. El a descoperit că oamenii tind să supraevalueze lucrurile gratuite și se simt înclinați spre ele chiar și atunci când nu este logic din punct de vedere economic sau când costul oportunității este ridicat.

Oamenii vor aștepta ore în afara unei brutării pentru o plăcintă gratuită pe care ar putea să o cumpere cu doi lei fără așteptare. „Oamenii par să acționeze ca și cum prețul zero al unui bun nu numai că îi scade costul, ci și îi adaugă beneficiile”, a scris Ariely într-o lucrare. Iar specialiștii în marketing exploatează și speculează acest lucru. Știu că atunci când consumatorii aud cuvântul „gratuit”, li se ciulesc urechile și devin interesați.

„Consumatorul ajunge să vadă dacă dorește să-și construiască angajamentul față de un bun sau un serviciu, iar compania beneficiază de schimbarea deciziei de la vrei să cumperi la vrei să anulezi”, spune Ayelet Fishbach, profesor de știință comportamentală și marketing la Universitatea din Chicago.

Cu siguranță, pentru companii, un client care tot testează încercările gratuite nu este întotdeauna clientul perfect. O mulțime de oameni se înscriu pentru oferte și renunță înainte de a fi taxați. Cercetările au arătat că clienții de free trials sunt adesea greu de fidelizat și că, în general, sunt mai puțin valoroși pentru companii decât clienții obișnuiți. Dar sunt, de asemenea, mai receptivi la marketing, ceea ce înseamnă că ar putea fi din nou recuperabili.

„Oamenii pot ajunge să plătească pentru servicii sau bunuri de care nu au nevoie cu adevărat”, a spus Brad Winter, avocat la Biroul pentru Protecția Consumatorilor al Comisiei Federale pentru Comerț.

Internetul și rețelele sociale au facilitat înșelarea oamenilor în tot felul de moduri, inclusiv prin aceste free trials. Better Business Bureau (BBB) spune că astfel de scheme sunt în creștere: din 2017 până în 2019, consumatorii au depus la BBB peste 58.400 de plângeri și rapoarte cu privire la încercările gratuite din SUA și Canada. Cumpărătorii au pierdut aproape 1,4 miliarde de dolari din astfel de oferte, cu o pierdere medie de 140 de dolari pe victimă.

#gratuit #pret

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.