Oamenii se simt constant obosiți, iar această stare este tot mai frecventă. Conform unui sondaj național din 2022, 13,5% dintre adulții din Statele Unite au declarat că se simt „foarte obosiți” sau „epuizați” aproape în fiecare zi pe o perioadă de trei luni. În mod particular, femeile cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani au avut cea mai mare rată a oboselii, depășind 20%.

Aceste stări de oboseală nu sunt doar un semn al muncii excesive sau al vremurilor stresante, ci pot fi cauzate de factori mult mai profunzi. În calitate de dietetician înregistrat și neuroștiințific nutrițional, am cercetat și am descoperit că alimentația și stilul de viață pot contribui semnificativ la senzația de oboseală constantă. Două factori interconectați joacă un rol major în această problemă și ar putea fi cheia pentru înțelegerea a ceea ce te împiedică să te simți energizat.

Lipsa unor nutrienți esențiali pentru energie

Unul dintre principalii factori care contribuie la oboseală este deficitul de nutrienți esențiali, iar trei dintre aceștia sunt esențiali pentru menținerea unui nivel optim de energie: vitamina D, vitamina B12 și acizii grași omega-3.

Vitamina D
Peste 40% dintre adulții americani suferă de deficit de vitamina D, iar acest lucru este direct legat de oboseală, dureri de oase, slăbiciune musculară, tulburări de dispoziție și declin cognitiv. Această vitamină este produsă de corp atunci când este expus la soare, dar mulți oameni nu primesc suficientă expunere solară, mai ales în lunile mai reci.

Sursele alimentare de vitamina D includ peștele gras, cum ar fi somonul și sardinele, produsele lactate fortificate și gălbenușurile de ou. De asemenea, pentru vegani și vegetarieni, există alternative precum laptele pe bază de plante și cerealele fortificate. Dacă nivelul de vitamina D este scăzut, medicul poate recomanda suplimente care să crească rapid nivelul acestei vitamine în organism.

Vitamina B12
De aproximativ 20% dintre americani nu au niveluri suficiente de vitamina B12, un nutrient esențial pentru producerea de energie. Deficitul de B12 este mai frecvent în rândul vârstnicilor, al femeilor însărcinate și al celor care suferă de afecțiuni gastrointestinale. De asemenea, persoanele care urmează diete vegane ar trebui să ia în considerare suplimentele de B12, întrucât această vitamină se găsește predominant în carne, pește, lactate și ouă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru majoritatea oamenilor, doza zilnică recomandată de B12 este de 2,4 micrograme, ceea ce reprezintă aproximativ cantitatea găsită într-o porție de 85 de grame de ton sau somon atlantic. Suplimentele de B12 sunt la fel de eficiente ca și alimentele, iar administrarea acestora împreună cu alimente poate ajuta la absorbția mai eficientă a vitaminei.

Acizii grași omega-3
Majoritatea adulților din Statele Unite nu consumă suficiente cantități de acizi grași omega-3, esențiali pentru sănătatea creierului. Deficitul de omega-3 poate contribui la niveluri mai ridicate de anxietate și depresie, afectând, de asemenea, funcțiile cognitive. Deși sursele de omega-3 din pește sunt cele mai eficient absorbite de organism, alternativele vegetale, precum semințele de in, semințele de chia și nucile, sunt și ele opțiuni excelente.

Pentru a obține suficienți acizi grași omega-3, este important să incluzi pește gras în dieta ta, dar și să alegi alternative vegetale, cum ar fi semințele de in măcinate, care sunt mult mai ușor de digerat și de absorbit de către organism.

Alți factori de stil de viață care influențează energia

Deși alimentația este esențială, stilul de viață are un impact semnificativ asupra nivelului de energie. Expunerea la soare, exercițiile fizice regulate, somnul de calitate și gestionarea stresului sunt toate cruciale pentru reducerea oboselii.

Exercițiile fizice și somnul
Contrar credinței populare, exercițiile fizice nu te fac mai obosit, ci dimpotrivă, îți stimulează energia și îmbunătățesc circulația sângelui, ajutând la eliberarea de endorfine, care reduc durerea și stresul. Un regim de exerciții moderate, de cel puțin 150 de minute pe săptămână, poate ajuta la creșterea nivelului de energie.

De asemenea, somnul de calitate este esențial pentru a preveni oboseala. Crearea unei rutine de somn relaxante și evitarea expunerii la ecrane înainte de culcare pot ajuta la un somn mai odihnitor.

Alcoolul și impactul său asupra energiei
Deși alcoolul poate oferi o senzație temporară de relaxare, pe termen lung acesta contribuie la oboseală. Alcoolul este o toxină care reduce absorbția vitaminelor B și perturbă metabolismul, ceea ce afectează producția de energie. Dacă consumi alcool, probabil că te vei simți mai obosit după ce efectul inițial dispare.

Concluzie: Cum poți combate oboseala

Pentru a combate oboseala, este esențial să îți echilibrezi dieta și stilul de viață. Asigură-te că îți suplimentezi dieta cu vitamina D, vitamina B12 și acizi grași omega-3, iar un regim de exerciții fizice regulate și un somn odihnitor vor contribui la creșterea nivelului de energie.

Începe prin a face alegeri mai sănătoase și vei observa diferențe semnificative în starea ta de bine și nivelul de energie de zi cu zi.

#energie #oboseala #studiu #vitamine

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.