Este bine cunoscut faptul că femeile gravide pot experimenta pofte inexplicabile pentru un anumit aliment. Doar o femeie care a trecut prin asta înțelege perfect această senzație. Speicaliștii însă cred că au o explicație pentru acest fenomen.

Unele femei au arătat că în timpul sarcinii au simțit nevoia de a mânca maioneză în combinație cu orice, chiar dacă înainte de sarcină, unele o urau. Altele au arătat că preferau combinații cel puțin bizare, precum înghețata cu măsline sau orez cu pui, înmuiat în unt de arahide. Alte combinații ciudate despre care au mai vorbit gravidele sunt murături cu nutella sau carne de vită uscată cu caramel.

Multe alte combinații alimentare ciudate pot pofti femeile gravide, astfel că specialiștii au început să se întrebe de unde vin aceste pofte nebunești. Ei au analizat fenomenul și au stabilit chiar și o serie de pofte care sunt cele mai frecvente.

Cele mai ciudate pofte

În general, cele mai frecvente cinci grupe de alimente căutate sunt dulciurile, carbohidrații, proteinele animale, fructele și lactatele, potrivit dr. Tiffany Pham, consilier medical la aplicația de sănătate pentru femei Flo. „Deși ar putea exista anumite pofte particulare care câștigă popularitate pe TikTok, cum ar fi murăturile confiate și banana și ketchup, aceste alimente reprezintă un anumit aspect al poftelor tipice întâlnite în timpul sarcinii”, spune ea pentru Yahoo Life.

Una dintre poftele clasice care nu este inclusă în aceste grupuri de alimente, este cea de murături. Singurul lucru de reținut în acest caz, adaugă Pham, este să fii atentă la conținutul de sare. „Prea multă sare poate agrava retenția de apă în timpul sarcinii și poate crește riscul de hipertensiune gestațională și preeclampsie, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății bebelușului tău”, spune ea.

Carențele din organism, posibilă cauză

Deși anumite alimente sunt mai frecvent poftite decât altele, nu este nimic ciudat atunci când vine vorba de aceste pofte. „Pentru unele sunt grupuri de alimente precum dulciurile, carbohidrații sau carnea, iar pentru altele sunt destul de specifice, cum ar fi murăturile sau Cheetos”, spune dr. Cheruba Prabakar, ginecolog ginecolog la Sutter Health și consilier medical la Luna Daily.

Aceste pofte pot apărea în orice moment și chiar se pot schimba în fiecare trimestru, notează Prabakar. Dar începutul sarcinii este punctul fierbinte, spune Pham. „În mod obișnuit, acestea tind să înceapă la sfârșitul primului trimestru, deși pentru unele femei, ar putea începe încă de la cinci săptămâni de sarcină și se intensifică în timpul celui de-al doilea trimestru”, spune Pham.

Cercetările sugerează că acestea vor deveni „mai puțin intense în timpul celui de-al treilea trimestru și tind să dispară după nașterea copilului”, mai spune Pham.

De ce poftesc femeile însărcinate la alimente atât de specifice

Prabakar a auzit o bună parte din teoriile care iau în considerare schimbările fiziologice majore care se întâmplă în organism în timpul sarcinii. „Papilele gustative pot suferi modificări pe măsură ce nivelurile de hormoni de sarcină cresc”, spune ea. „Unele femei tânjesc după ceea ce corpul lor ar putea avea o carență nutrițională. Femeile care au un nivel scăzut de fier pot pofti la carne roșie, de exemplu”, mai arată ea.

Pham nu este convinsă, totuși, că deficiențele nutriționale sunt întotdeauna vinovate de acele pofte ale gravidelor. Ea spune că poftele sunt cele mai frecvente în primul trimestru și la începutul celui de-al doilea trimestru, dar cea mai mare parte a creșterii fetale are loc în a doua jumătate a sarcinii, ceea ce, spune ea, se corelează cu o nevoie crescută de alimente nutritive specifice.

Ea crede, de asemenea, că ar fi mai logic ca femeile însărcinate să aibă poftă de alimente bogate în vitamine, dar a constatat că dulciurile și carbohidrații sunt mai des dorite.

Motive emoționale, la baza poftelor gravidei

Alte teorii indică motive mai emoționale, un studiu realizat de Universitatea din Albany sugerând că poftele pot fi mai mult psihologice, precum și culturale. „În societățile care sunt de obicei supraalimentate, pofta de sarcină poate satisface și o nevoie emoțională”, spune Prabakar. „În general, societatea le îndeamnă pe femeile însărcinate să mănânce mai mult, ceea ce nu ajută la ideea de a avea poftă de anumite alimente – fie că este reală sau nu.”

Dar Prabakar crede că nu există un motiv singular și clar pentru aceste pofte. „Deși există povești ale soțiilor bătrâne care pot încerca să explice acest fenomen, pentru majoritatea femeilor care au pofte, pur și simplu nu știm motivul”, spune ea.

Undeva între 50 și 90 la sută dintre femeile însărcinate raportează că au pofte. Deci, oricât de mult ar părea că poftele sunt un dat în timpul sarcinii, nu este neapărat ceva ce experimentează toată lumea, spune Prabakar.

„Experiența unei sarcini a fiecărei femei este unică, iar hormonii pot afecta oamenii atât de diferit încât, până când nu se fac mai multe cercetări, trebuie pur și simplu să o credem pe mama că aceste pofte sunt autentice”, mai spune ea.

#explicatii #femei #gravide #pofte #specialisti

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.