Majoritatea vaccinurilor au efecte secundare, iar vaccinurile împotriva COVID nu se abat de la această regulă. Oamenii sunt asigurați că, dacă simt o durere la locul înțepăturii, sau oboseală, sau dureri de cap, acestea sunt semne că sistemul imunitar funcționează cum trebuie. Acest lucru i-a făcut pe unii să se întrebe: dacă sistemul imunitar face ce trebuie să facă, înseamnă că dacă nu am efecte secundare sistemul meu imunitar nu e pregătit să mă protejeze?

Testele clinice făcute de Pfizer arată că 50% dintre participanți nu au simțit niciun efect secundar semnificativ și totuși 90% dintre participanți au dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului. Iar în cazul vaccinului Moderna, se arată că, în vreme ce efectele secundare pot să apară la un om din zece, vaccinul îi protejează pe 95% dintre cei care îl fac.

Acest lucru poate fi explicat dacă luăm în considerare felul în care organismul dezvoltă imunitate împotriva virusurilor în momentul este primește un vaccin. Majoritatea vaccinurilor împotriva COVID, inclusiv cele deja autorizate, folosesc o proteină virală care se găsește pe suprafața coronavirusului, cunoscută ca proteina-țepușă sau proteina S, care mimează infecția pe cale naturală și declanșează răspunsul imun al organismului.

Imunitate înnăscută și imunitate adaptivă

Partea răspunsului imunitar cunoscută ca imunitate înnăscută reacționează aproape imediat la proteina S și lansează un atac împotriva ei, declanșând o inflamație, ale cărei principale semne sunt febra și durerea. Deci imunitatea înnăscută este cea care cauzează efectele secundare cele mai întâlnite, pe care oamenii le au o zi sau două după vaccin.

Imunitatea de lungă durată, care este scopul principal al vaccinării, se obține doar activând și a doua parte a răspunsului imunitar: imunitatea adaptivă. Aceasta este declanșată cu ajutorul imunității înnăscute și are ca rezultat generarea de celule T și anticorpi, care protejează împotriva infecției în cazul expunerii ultrerioare la virus.

Spre deosebire de imunitatea înnăscută, cea adaptivă nu poate declanșa o inflamație, deși studii recente sugerează că poate contribui semnificativ la acest lucru. La unii oameni, inflamația declanșată de sistemul imun înnăscut împreună cu cel adaptiv este exagerată și se manifestă ca un efect advers. La alții, deși răspunsul imun există, nu este la un nivel atât de ridicat încât să provoace efecte secundare semnificative. În ambele cazuri, imunitatea împotriva virusului este stabilită.

Ce cauzează un răspuns imun diferit?

Cercetătorii au observat că oamenii de peste 65 de ani prezintă mai puține efecte secundare la vaccin. Acest lucru poate fi atribuit declinului gradual sistemului imunitar, odată cu vârsta. Deși asta poate însemna un nivel mai scăzut de anticorpi, totuși aceste persoane au imunitate împotriva virusului.

Sexul poate juca, de asemenea, un rol. Într-un studiu făcut în SUA, 79% dintre efectele secundare au fost raportate la femei. Acest lucru ar putea avea legătură cu testosteronul. Testosteronul are tendința de a calma inflamațiile și, deci, efectele secundare asociate. Bărbații au mai mult testosteron decât femeile, ceea ce ar putea contribui la mai puține efecte secundare raportate la bărbați.

Persoanele care suferă de boli inflamatorii cronice – artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale și scleroză multiplă – și care sunt pe medicamente imunosupresive, pentru a controla simptomele, pot dezvolta mai puține efecte secundare, datorită unei reacții inflamatorii mai scăzute.

Deși răspunsul imunitar este mai puțin evident, nu înseamnă că el nu există. Într-un studiu din 2020, care a comparat nivelurile de anticorpi la persoane care erau pe medicamente imunosupresive cu cele ale persoanelor care nu urmau astfel de tratament, s-a stabilit că persoanele pe imunosupresive produc un nivel mai scăzut de anticorpi, dar niciuna nu era lipsită de anticorpi împotriva viruslui.

Efectele secundare ale vaccinului nu ar trebui privite ca o măsură a eficienței vaccinului. În ciuda varietății de răspunsuri la vaccin, cei mai mulți oameni obțin imunitate împotriva coronavirusului prin vaccinare, indiferent de prezența, absența sau intensitatea efectelor secundare.

#coronavirus #Covid

„Da, există șanse, pentru un acord de pace, cu Ucraina”. A spus-o, chiar Vladimir Putin, care a confirmat, că sunt în derulare, contacte bilaterale la nivelul serviciilor secrete. Liderul rus nu a dezvoltat ideea, însă comentatorii pun declarațiile pe seama problemelor economice și a tensiunilor sociale de la Moscova, transmit știrileprotv.ro.

Banca Centrală a admis că economia încetinește din cauza atacurilor ucrainene. Inclusiv oficiali de la Kremlin avertizează că o economie mobilizată pentru război nu poate funcționa la nesfârșit.

La doar o zi după ce declara că Rusia câștigă războiul, iar prăbușirea Ucrainei este iminentă, Vladimir Putin a schimbat foaia, oarecum.

La Forumul economic de la Vladivostok, liderul rus a făcut declarații confuze, a vorbit de șansele păcii, dar a acuzat din nou conducerea ucraineană de terorism de stat.

„Până la urmă, problema trebuie rezolvată de țările direct implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei. Dacă există șanse pentru o înțelegere cu Ucraina? Din punctul meu de vedere da, există. Dar mi-e greu să vă spun în ce măsură contactele existente (cu ucrainenii) pot duce la un acord de pace, date fiind declarațiile recente din partea conducerii ucrainene. Totuși, sunt în derulare contacte, mai ales prin intermediul serviciilor speciale”.

Declarația lui Putin vine la câteva zile după ce principalul consilier prezidențial al Ucrainei, Kirilo Budanov, anunța că discuții preliminare, tehnice, cu rușii vor avea loc probabil în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, liderul rus s-a referit favorabil la discuțiile cu Washingtonul, în condițiile în care Kremlinul a menționat, miercuri, un posibil summit tripartit Donald Trump – Vladimir Putin – Și Jinping, în noiembrie.

Însă Donald Trump dă de înțeles că e dispus să se vadă cu Putin doar dacă are garanția unor progrese majore.

„Trebuie să înceteze acest război stupid, dar există o ostilitate extraordinară între cei doi lideri”, a afirmat Donald Trump, președintele SUA.
Reporter: Domnule președinte, există vreo speranță să vă întâlniți în viitorul apropiat cu Vladimir Putin?
Donald Trump: El ar vrea, dacă aș fi și eu de acord, dar vreau să ne întâlnim atunci când e gata să semneze pacea (în Ucraina).

Declarațiile contradictorii și ezitările lui Putin par să confirme că la Moscova situația se înrăutățește. Banca Centrală a Rusiei a admis că atacurile cu drone ale Kievului vor încetini economia în trimestrul al treilea, pe fondul pierderilor suferite de producția industrială și logistică. Rubla s-a depreciat cu 7,7% în ultimele săptămâni.

Iar reprezentantul special al lui Putin pentru dezvoltare internaţională, Boris Titov, a avertizat că o economie în slujba războiului poate funcționa doar pe termen scurt.

Rușii de rând sunt tot mai frustrați de perturbarea serviciilor, ca urmare a atacurilor ucrainene.

Mai nou, se conturează și o criză a curselor aeriene.

„Primim informații că unele companii aeriene au început deja să refuze să zboare către aeroporturile rusești după anunțul nostru cu privire la primejdia dronelor. Iar asta se întâmplă pentru că Putin nu vrea să pună capăt războiului”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

Potrivit Reuters, Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova a înregistrat, miercuri, 21 zboruri anulate, iar Aeroportul Vnukovo 22.