Câți ani ai? Este o întrebare simplă la care cu toții a trebuit să răspundem la un moment dat al vieții noastre. Dar răspunsul nu este atât de simplu precum am crede. Este foarte surprinzător, dacă stăm să ne gândim de unde provenim: cheia este să realizăm că elementele din care este făcut corpul nostru sunt mult mai vechi decât ne-am putea imagina, chiar mai vechi decât planeta noastră, scrie El Pais.

Aceasta este explicația. Se spune de multe ori că suntem praf de stele, ceea ce sună frumos, dar nu este întrutotul adevărat. Dacă ne întrebăm când de bătrân este corpul nostru, trebuie să analizăm ce este de fapt corpul uman.

În cea mai mare parte suntem compuși din apă (în jur de 60% din masa corporală). Asta înseamnă H2O: doi atomi de hidrogen pentru fiecare atom de oxigen, ceea ce înseamnă că cei mai mulți atomi sunt de hidrogen. Și cât de vechi sunt acești atomi? Din nou, răspunsul nu este simplu. Atomii de hidrogen sunt alcătuiți dintr-un proton și un electron.

Protonii au apărut în univers cu ceva mai puțin de 13,813 miliarde de ani în urmă, potrivit celor mai noi calcule – cu o marjă de eroare de 38 de milioane de ani. Cu toate că protonii și electronii au apărut imediat după Big Bang, aceștia nu s-au unit pentru a forma hidrogenul decât abia peste încă 380.000 de ani. Așadar, 62% din atomii din corpul nostru sunt de trei ori mai vechi decât formarea planetei noastre.

De aceea, nu putem spune că suntem praf de stele, ci doar că atomii noștri s-au format, în mare parte, imediat după Big Bang. Ce se cunoaște despre oxigen, care reprezintă 65% din masa noastră corporală? Oxigenul a existat atunci când universul avea mai puțin de 3% din vârsta pe care o are acum.

Observarea galaxiilor îndepărtate este ca o călătorie în timp din cauză că luminii îi ia aproape o eternitate să ajungă la noi. 50% din oxigenul care există în prezent s-a format în primul sfert al istoriei universului – în primele 3,5 miliarde de ani după Big Bang, când mai erau încă 5 miliarde de ani până ca Soarele și Pământul să apară. Avem mult mai multe informații despre formarea oxigenului și concluzia ar fi că, în medie, oxigenul nostru ar avea cam 10,5 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că asta este și vârsta noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#oameni #stele #vârsta

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.