Cecenia intenționează să înceapă producția unor vehicule militare ușoare, care au o denumire ce trezește groază – mașini jihad – cel puțin așa descrie presa internațională, când a aflat această informație.

La uzina „Chechenavto” din Argun, este planificată lansarea producției unui vehicul militar ușor, care a fost numit „mașina jihad”, a confirmat guvernul cecen pentru Tass.ru.

Autoritățile cecene au discutat acest subiect cu conducerea Ministerului Industriei și Comerțului al Rusiei.

Vehiculul este de așteptat să fie testat la Universitatea Rusă a Forțelor Speciale.

Autoritățile cecene au în vedere și crearea unui centru pentru repararea și întreținerea echipamentelor militare.

În toamna anului 2016, Komsomolskaya Pravda din Caucazul de Nord, citând Centrul de pregătire al forțelor speciale din Gudermes, a scris că producția unui vehicul pentru distrugerea teroriștilor a început în Cecenia, șeful republicii, Ramzan Kadyrov, a testat buggy de luptă.

Mașina este produsă de uzina „Chechenavto”. Centrul a precizat că poate „depăși cu ușurință orice obstacol, inclusiv apă, zăpadă” și că pentru ea „orice drum nu este important”. Buggy a fost creat „pentru a lovi teroriștii, pentru a distruge bandiții care se ascund în zone greu accesibile”.

Lungimea vehiculului de luptă este de aproximativ patru metri. Este conceput pentru cinci sau șase comandouri și peste 800 kg de marfă și se poate deplasa cu o viteză de 130 km/h. Buggy-ul cecen este echipat cu o mitralieră și un lansator de grenade, poate găzdui și o dronă militară. La acea vreme, au fost create doar câteva cărucioare, acestea fiind folosite de forțele speciale cecene.

La începutul lunii ianuarie, autoritățile cecene au anunțat planuri de a crea un cluster de automobile bazat pe uzina Chechenavto. În fiecare an, acolo vor fi asamblate 16.000 de mașini. Deja, fabrica asambla mașini Lada Granta și noul model Gazelle Next.

#Cecenia #Jihad #masina

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.