Moldovenii consumă astăzi de peste 20 de ori mai mult cașcaval decât la începutul anilor 2000, în timp ce brânza de oi, considerată timp de secole produsul tradițional al gospodăriilor din Republica Moldova, pierde tot mai mult teren. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestuia, în anul 2000 un locuitor al Republicii Moldova consuma, în medie, doar 400 de grame de cașcaval pe an. În 2026, consumul a ajuns la 8,3 kilograme pe persoană, ceea ce reprezintă o creștere de peste 20 de ori.

În schimb, consumul de brânză de oi a urmat o tendință inversă. Dacă acum 25 de ani moldovenii consumau în medie aproape 1,9 kilograme pe an, în prezent acesta a coborât la circa 1,2 kilograme.

„De la Ștefan cel Mare până în 2015 a dominat brânza de oi. După 2015, în dieta moldovenilor domnește deja cașcavalul”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Anul 2015 a fost ultimul în care consumul de brânză de oi l-a depășit pe cel de cașcaval. De atunci, diferența dintre cele două produse a crescut constant, iar astăzi moldovenii consumă de aproape șapte ori mai mult cașcaval decât brânză de oi.

În total, consumul de brânzeturi tari a crescut de la 2,2 kilograme la aproximativ 9,5 kilograme pe persoană, cea mai mare parte a majorării fiind determinată de creșterea consumului de cașcaval.

Potrivit economistului, această transformare reflectă atât îmbunătățirea nivelului de trai, cât și schimbarea preferințelor alimentare. Produse precum pizza, pastele sau sandwich-urile au făcut ca tinerii și copiii să consume mai frecvent cașcaval, în timp ce brânza de oi a rămas mai apropiată de gusturile tradiționale ale generațiilor crescute la sat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#branza #cașcaval #Veaceslav Ionita

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.