Ministra de Interne, Ana Revenco, a prezentat în cadrul ședinței Guvernului de joi, 12 august curent, proiectul de hotărâre privind aprobarea normelor de asigurare cu echipament a militarilor din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri pe timp de pace. Cabinetul de miniștri a aprobat lista unanim. Scopul acestuia este asigurarea cu echipament.

Prezentul proiect de hotărâre a fost elaborat în vederea realizării acțiunii de consolidare a capacităților instituționale ale Inspectoratului General de Carabinieri din Planul de acțiuni ale MAI pentru 2021.

Nu implică cheltuieli financiare și alocarea mijloacelor suplimentare și se va efectua din contul și limita alocațiilor bugetare anuale aprobate pentru Inspectoratul General de Carabinieri.

Inspectoratul General de Carabinieri este o autoritate specializată a statului, cu statut militar, aflată în subordinea MAI, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin executarea atribuţiilor de menținere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, de prevenire şi descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor, de protecţie a obiectivelor de importanță deosebită, de prevenire și combatere a terorismului, de asigurare a regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război.

Militarii exercită, pe timp de pace, atribuții polițienești, iar pe timp de asediu sau de război, atribuțiile specifice Forțelor Armate în condițiile prevăzute de lege și actele normative în vigoare. Fac parte din sistemul naţional de ordine și securitate publică și din sistemul naţional de apărare.

Spre exemplu, săptămâna trecută, peste 1000 carabinieri au activat la menținerea și asigurarea ordinii publice și la prevenirea răspândirii infecției de tip nou COVID-19, în mai multe localități din țară, fiind acoperite total 503 itinerare, dintre care 32 patrule mixte și 471 patrule independente.

Au fost desfășurate 8 misiuni de asigurare a ordinii publice și înregistrate 105 misiuni de intervenție la apeluri de urgență 112. În urma misiunilor desfășurate, în perioada de referință au fost constatate și documentate 70 de contravenții, printre cele mai frecvent: procurarea ori păstrarea ilegală de droguri, precursori, etnobotanice şi a analogilor acestora în cantități mici sau consumul de droguri fără prescripția medicului – 15 cazuri; nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice – 7; fumatul în locurile publice – 7 cazuri; huliganismul nu prea grav – 6 cazuri; oprirea în locuri interzise – 5 cazuri; consumul de băuturi alcoolice în locuri publice şi apariția în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de alcool – 5 cazuri.

La fel în perioada de referință au fost legitimate 141 persoane, dintre care 16 persoane reținute.

#carabinieri #MAI

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.