De la începutul anului 2025, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 20 024 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost plasate în câmpul muncii. Dintre acestea, 6 372 sunt șomeri (31,8%), iar 764 sunt șomeri-zilieri sau persoane angajate pe perioadă determinată de până la trei luni.

Potrivit ANOFM, din cele 20024 persoane plasate în câmpul muncii sunt: 45,3% femei (9072), 16,9% persoane cu vârsta 55 ani și peste (3391), 1,2% persoane cu dizabilități (250), 0,7% migranți reveniți de peste hotare (142), 64 persoane de etnie romă, etc.

„Fiecare angajare oferă stabilitate, siguranță și încredere în propriile forțe. Vom continua să fim alături de cetățeni, oferindu-le servicii moderne și colaborând cu angajatorii și autoritățile locale pentru ca tot mai mulți oameni să poată accesa un loc de muncă potrivit nevoilor și competențelor lor”, a declarat Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale.

Cele mai multe persoane angajate au fost în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care a cumulat 32,8% din total. Agricultură a atras 12,3% dintre noii angajați, iar industria 11,8%. Totodată, 11,4% au fost încadrați în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, iar 10,1% în domeniul construcțiilor.

Alte sectoare importante includ administrația publică (5,7%), învățământul (5,4%), sănătatea și asistența socială (4,3%) și transporturile, depozitarea și comunicațiile (1,8%).

ANOFM recomandă persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una dintre subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susținere la angajare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajari #ANOFM

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.