De la declanșarea războiului din Ucraina, 56 de copii ucraineni s-au născut în spitalele aflate în gestiunea primăriei municipiului Chișinău. De asemenea, 582 de refugiate gravide au fost monitorizate de medici. Grație sprijinului Organizației Internaționale pentru Migrație Chișinău, tinerelor mămici le-au fost repartizate pachete cu scutece și hrană pentru bebeluși.

De la 24 februarie 2022, peste 100 de gravide s-au aflat la tratament în condiții de staționar în spitalele municipale (IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gh. Paladi”, Maternitatea Municipală nr. 2), inclusiv fiind înregistrate 56 de nașteri. Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, dă asigurări că toți copiii refugiați beneficiază gratuit de aceeași gamă de servicii medicale ca și copiii Republicii Moldova.

„Fiecare gravidă refugiată, ajunsă în spitalele municipale, are propria poveste de viață. Fugind din calea războiului și ajunse la Chișinău, ele au nevoie de asistență medicală, monitorizare permanentă și consiliere psihologică. Medicii noștri depun eforturi pentru siguranța și sănătatea mamelor și copiilor. În aproape un an de război, în maternitățile municipale s-au născut 56 de copii ucraineni, aceștia au parte absolut gratuit de aceleași servicii medicale ca și copiii din Republica Moldova. Fiind vorba de examenele profilactice, inclusiv monitorizarea dezvoltării copilului, vaccinarea, servicii de asistență medicală primară, specializată de ambulatoriu și spitalicească”, a menționat viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

Prin intermediul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Primăriei municipiului Chișinu, a fost distribuite 126 pachete cu scutece, hrană pentru copii până la 1 an (Vitalac, Similac, Maliutca, Mellini, Milasan, Nistogen, Nestle Little steps etc.) – 214 pachete, terci pentru copii – 150 borcănașe. Sprijinul fiind parte a unei donații a Organizației Internaționale pentru Migrație Chișinău.

#razboi #refugiati #Ucraina

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.