Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, s-a întâlnit, în seara zilei de ieri, 2 martie, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, și cu Olivér Várhelyi, Comisar European pentru Vecinătate și Extindere, în cadrul căreia au discutat despre securitatea din regiune și integrarea europeană a Republicii Moldova.

Igor Grosu a salutat înalții oficiali europeni în Parlamentul Republicii Moldova și a apreciat prezența lor la Chișinău drept „un semn de solidaritate cu țara noastră și cu cetățenii ei, într-un moment dificil când suntem mobilizați pentru a ajuta refugiații din Ucraina”.

„Ne-am fi dorit să avem o astfel de vizită în alte circumstanțe, dar războiul declanșat în Ucraina a afectat securitatea și pacea în regiune. Republica Moldova condamnă cu fermitate agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și suntem alături de cetățenii ucraineni”, a declarat Igor Grosu.

Speakerul a subliniat că Președinția, Guvernul, Parlamentul lucrează „cot la cot, 24 din 24”, pentru a găsi cele mai bune soluții în sprijinirea și acordarea de asistență cetățenilor care vin din Ucraina și caută adăpost în țara noastră. Ultimele cifre arată că timp de șase zile în Republica Moldova au intrat 112 mii de oameni din țara vecină, iar aproape jumătate dintre ei au rămas pe teritoriul țării noastre. Toți acești oameni sunt cazați fie în centre speciale amenajate, fie au fost adăpostiți de cetățenii simpli.

„Moldovenii s-au unit pentru Ucraina, iar noi depunem tot efortul necesar ca cetățenii ucraineni și familiile lor, care s-au refugiat la noi, să fie în siguranță. Totodată, avem nevoie de mai multă susținere din partea partenerilor de dezvoltare în consolidarea sistemului energetic, recuperarea economică și proiecte umanitare”, a menționat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a declarat înalților comisari că pentru Republica Moldova lupta cu corupția, reforma justiției și curățarea instituțiilor statului de corupți rămân prioritare.

„Agenda noastră este ambițioasă, iar noi vom respecta fiecare punct. Viitorul cetățenilor noștri este Uniunea Europeană și ei merită să fie europeni”, a punctat șeful Legislativului, Igor Grosu.

Demnitarii europeni au apreciat eforturile Republicii Moldova de susținere a cetățenilor ucraineni care s-au refugiat în Moldova în urma acțiunilor militare de pe teritoriul țării lor.

Conducerea statului a fost asigurată că țara noastră va fi ajutată de instituțiile europene în aceste eforturi umanitare, dar și în combaterea crizei energetice și în alte domenii.

Precizăm că, cei doi oficiali europenei au avut ieri și o întrevedere cu președinta țării, Maia Sandu. În urma discuțiilor purtate, înalții oaspeți au anunțat că, Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova asistență imediată în valoare de 15 milioane de euro pentru gestionarea situației umanitare legate de refugiații din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

” muted=”false”]

#Igor Grosu #Josep Borrell #Oliver Varhelyi #parlament

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.