De la rău spre tot mai rău! Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei, aprobat

Cel de-al cinciliea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, anunțat marți de președinta Comsiei Europene și șeful diplomației UE, Josep Borrell, a fost oficial adopat de statele membre în cadrul Consiliului UE, potrivit comunicatului oficial.

Pachetul convenit include o serie de măsuri menite să consolideze presiunea asupra guvernului și economiei rusești și să limiteze resursele Kremlinului pentru agresiune.

„Aceste ultime sancțiuni au fost adoptate ca urmare a atrocităților comise de forțele armate ruse la Bucha și în alte locuri aflate sub ocupație rusă. Scopul sancțiunilor noastre este de a pune capăt comportamentului inuman și agresiv al trupelor rusești și de a le arăta clar factorilor de decizie de la Kremlin că agresiunea lor ilegală are un cost ridicat”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie caleaeuropeană.ro.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni va avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar:

UE interzice importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova;
O interdicție integrală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Aceste patru bănci, cărora și se taie accesul la piețele financiare, reprezintă 23 % din cota de piață în sectorul bancar rusesc. Acest lucru va slăbi și mai mult sistemul financiar al Rusiei;
Navelor rusești și navelor operate de ruși li se interzice accesul în porturile Uniunii Europene. Vor fi exceptate de la această măsură produsele esențiale, precum cele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, dar și energia. Interdicția se va aplica în schimb și operatorilor de transport rutier ruși și belaruși, fapt ce va limita dramatic opțiunile industriei rusești de a avea acces la bunuri esențiale;
Interdicții specifice privind exportul, ce vizează domenii în care Rusia este vulnerabilă și a căror valoare se ridică la 10 miliarde de euro. Printre acestea se numără de exemplu, computerele cuantice și semiconductorii avansați, dar și utilaje sensibile și echipamentele de transport. Prin aceste măsuri, UE va continua să lovească în baza tehnologică și capacitatea industrială a Rusiei;
Noi interdicții specifice privind importul, în valoare de 5,5 miliarde de euro, pentru a tăia finanțele Rusiei și ale oligarhilor săi, de lemn sau ciment, fructe de mare sau băuturi alcoolice;
O serie de măsuri specifice, cum ar fi o interdicție generală privind participarea companiilor rusești la achizițiile publice din statele membre sau excluderea oricărui sprijin financiar, fie el european sau național, pentru organismele publice rusești.

Comisia Europeană salută acordul de astăzi al Consiliului de a adopta un al cincilea pachet de măsuri restrictive împotriva regimului lui Putin ca răspuns la agresiunea brutală a acestuia împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean: „Împreună cu cele patru pachete anterioare, aceste sancțiuni vor contribui și mai mult la intensificarea presiunii economice asupra Kremlinului și la diminuarea capacității acestuia de a-și finanța invazia Ucrainei. Aceste măsuri sunt mai ample și mai dure, astfel încât să afecteze și mai mult economia rusă. Ele au fost coordonate cu partenerii internaționali”, a transmis azi Comisia Europeană.

#pachet de sancțiuni #război Ucraina #UE #Rusia

Vinurile moldovenești devin tot mai apreciate pe piețele internaționale. Prețul unui litru de vin a fost dublat în ultimii 9 ani a precizat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul Forumului în domeniul vinificației, la care participă reprezentanți din România, Italia, Spania, Belgia, Egipt, Polonia și Turcia, scrie radiomoldova.md.

Sectorul vitivinicol reprezintă o ramură strategică a economiei naționale, iar importanța acestuia este vădită, reieșind din ponderea sectorului în Produsul Intern Brut. Acest sector ocupă trei la sută din PIB-ul Republicii Moldova și opt la sută din cantitatea totală de exporturi, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

„Astăzi noi am reușit din 2014, datorită muncii depuse de Oficiu și de către producătorii noștri autohtoni să ajungem de la un vin care se vinde la 38 de cenți pentru dolari pentru un litru, la un dolar și zece. Este o creștere fenomenală pe o piață extrem de mult ocupată de țări consacrate în producerea de vinuri de calitate, cum ar fi Franța, Iatalia, Spania. Noi astăzi, ca țară, putem sta mândri cu ei la o masă, să discutăm, să putem compara și concura”.

Exemplul pe care îl oferă sectorul vitivinicol din țara noastră merită să fie urmat și de alte ramuri ale industriei din Republica Moldova. De această părere este secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Viorel Garaz.

„Vinurile din Republica Moldova sunt exportate în peste 70 de țări. Sunt printre cele mai medaliate vinuri din lume și aceasta demonstrează statisticile, concursurile internaționale. Aceste reușite ar trebui transpuse și pe alte sectoare ale economiei naționale, precum industria textilă, de ce nu și ramura IT. Noi avem capacitate ca să putem realiza aceste ambiții”*

Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, România se află pe primul loc în topul a 10 țări în care sunt exportate vinurile moldovenești. În primele șapte luni ale anului 2022, valoarea exporturilor de vin îmbuteliat pe piața românească a fost de peste 13 milioane de dolari, în creștere cu 2,5% față de perioada similară a anului 2021. Potrivit datelor, după România, urmează Polonia și Cehia.