Plățile în numerar nu se vor mai efectua începând de marți, în cazul procurării bunurilor imobile și automobilelor. Noua lege intră în vigoare pe 1 aprilie și prevede reguli mai stricte pentru tranzacțiile cu bunuri mobile și imobile.

Referitor la locuințe, plata cash se va permite dacă prețul nu depășește 100 de salarii medii lunare, adică 81.700 de euro. Persoanele care procură mașini vor achita în numerar dacă costul nu depășește 50 de salarii medii lunare, adică 40.800 de euro.

Pentru tranzacțiile ce depășesc aceste limite, plata trebuie efectuată prin transfer bancar, transmite IPN. Totodată, o sumă de până la 200 000 de lei poate fi achitată în numerar, chiar și atunci când prețul depășește limitele menționate.

Autoritățile și-au propus astfel să îmbunătățească transparența, să prevină tranzacțiile în numerar de mari dimensiuni, să faciliteze combaterea economiei subterane și a evaziunii fiscale. Legea se aplică asupra agenților economici, organizațiilor necomerciale și persoanelor fizice, care desfășoară activități comerciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noua lege introduce și reglementări privind comisioanele bancare pentru retragerea numerarului. Aceste taxe, în cazul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare între persoane fizice nu pot depăși 0,1% din suma transferată, cu condiția ca retragerea să fie efectuată la ghișeul băncii, iar documentele necesare să ateste proveniența fondurilor.

Se introduc și modificări referitoare la termenul de eliberare a numerarului din casieria entității, pentru cheltuieli operaționale. Astfel, agenții economici și persoanele fizice din domeniile justiției și sănătății pot elibera numerar pentru o perioadă de maximum 30 de zile, cu excepția cheltuielilor pentru deplasările internaționale. Numerarul rămas neutilizat trebuie restituit în casierie în termen de 5 zile lucrătoare.

În cazul în care agenții economici depășesc limitele de plăți în numerar stabilite de lege, aceștia vor fi penalizați cu amenzi de până la 10% din surplus. De asemenea, se vor aplica sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de restituire a numerarului neutilizat, care pot ajunge până la 18% din suma nerambursată. Dacă amenda e achitată în 3 zile de la primirea deciziei privind încălcarea fiscală, persoana sancționată va achita doar 50%.

Pentru persoanele fizice care se confruntă cu dificultăți referitoare la noile reglementări, Comisia Națională a Pieței Financiare oferă consultații la „telefonul consumatorului”, la numărul de telefon 022859595.

#cash #imobile #lege #reglementări #vehicule

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.