Veniturile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale familiei sale au ajuns la 15.286.193 de hrivne (aproximativ 368.000 de dolari) în 2024, conform informațiilor publicate pe site-ul oficial al Președinției de la Kiev, scrie hotnews.ro.

Potrivit sursei citate, veniturile familiei președintelui în acest an au provenit din salariul său, dobânzi bancare și închirieri de proprietăți imobiliare private. Site-ul administrației prezidențiale subliniază creșterea veniturilor familiei Zelenski comparativ cu anul precedent, explicată prin reluarea plăților integrale pentru chirii.

Soldul rămas în numerar al familiei Zelenski la sfârșitul anului 2024 a rămas în mare parte neschimbat. În declarația precedentă, acesta scăzuse cu aproape 71.000 de dolari, la sfârșitul anului 2023.

În anul precedent, nu s-au înregistrat modificări semnificative în privința bunurilor deținute, inclusiv proprietăți imobiliare și vehicule, conform aceleași declarații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, familia Zelenski a raportat venituri de 12.423.008 hrivne (aproximativ 317.000 de dolari), dintre care aproximativ 190.000 de dolari proveneau din vânzarea de obligațiuni de trezorerie, iar restul de aproape 127.000 de dolari s-au constituit în principal din salarii, dobânzi bancare și închirieri de imobile.

Declarațiile de avere din anii 2021 și 2022 arătau o scădere a veniturilor președintelui în raport cu 2020, când familia Zelenski a câștigat 285.198 de dolari, din care aproape 141.278 de dolari proveneau din vânzarea de obligațiuni de trezorerie.

#2024 #declaratie de venit #Volodimir Zelenski

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.