Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

De Ziua Națională a Vinului, turiștii investesc în Republica Moldova peste 100 de milioane de lei

05 Oct. 2025, 10:34
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
05 Oct. 2025, 10:34 // Actualitate //  Ana Panaguța

Economia Republicii Moldova va fi alimentată cu cel puțin 100 de milioane de lei în perioada Zilei Naționale a Vinului. Estimarea aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la Rlive, care au calculat suma pornind de la numărul de turiști și cheltuielile minime ale acestora. Anul acesta sunt așteptați peste 15 mii de vizitatori străini, fiecare investind între 400 și 500 de euro pentru sejurul în țară.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiul Național al Viei și Vinului, a spus că anul acesta la sărbătoare au venit grupuri de turiști din Canada, Nigeria, Coreea de Sud și Japonia. În total sunt așteptați vizitatori din aproape 50 de țări.

 „Ziua Națională a Vinului este ca un vagon în economia națională a țării. Vorbim de milioane de lei pompați timp de trei zile în economie și toți au de profitat din aceasta. La aeroport vedem nu doar turiști străini, dar și diaspora noastră revine pentru Ziua Națională a Vinului. Am devenit mai mult decât o sărbătoare națională, suntem un magnet al regiunii. Anul trecut după sărbătoare erau cozi imense la ieșirea din țară spre România și Ucraina”, a afirmat Ștefan Iamandi.

Prezent în studiol Rlive TV, Sorin Maslo, directorul Combinatului de Vinuri Cricova, întreprindere care a luat anul acesta marele premiu pentru merite deosebite nu doar la fabricarea vinurilor, dar și dezvoltarea turismului vitivinicol, a menționat rolul fiecărui turist în promovarea vinului moldovenesc.

„Pentru noi, fiecare turist devine un ambasador al vinurilor moldovenești oriunde în lume.  Pentru a atrage vizitatori, noi creăm mereu ceva nou. Doar minele au rămas aceleași din anul 1952 când a fost fondată compania, dar vinurile și spumantele mereu sunt altele. La fel ca și repertoriul din singurul cinematograf subteran care se va redeschide în curând după o amplă renovare”, a spus Sorin Maslo.

Ediția a XXIV-a a Zilei Naționale a Vinului a instituit un premiu și pentru producătorii de  distilate de calitate. Trofeul Creatorului de Distilate în anul 2025 a ajuns la Vinăria Bardar. Mihai Duca, directorul întreprinderii, a afirmat că și distileriile se pregătesc să primească turiști.

„Companiile din domeniul nostru au nevoie de un capital mai mare pentru a activa. Este vorba de o perioadă mai lungă de producție în care strugurii ajung un produs distilat. Este vorba. în medie, de opt-nouă ani ca să ai o gamă completă de divinuri. Sper ca în curând să primim și noi turiști, iar anul acesta de Ziua Națională a Vinului avem vizitatori partenerii noștri”, a explicat Mihai Duca.

Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău devine în primul weekend al lunii octombrie cea mai importantă platformă de promovare a vinurilor moldovenești. Ediția a XXIV-a Zilei Naționale a Vinului 2025 a reunit anul acesta într-un singur loc 106 vinării, dintre care 46 sunt producători mici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.