Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală a semnat ordinul, iar prin urmare elevii din Chișinău, Bălți și UAT Găgăuzia vor reveni în sălile de clasă abia din data de 8 noiembrie.

Se întâmplă după ce membrii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică au recomandat ministerului să examineze această posibilitate în contextul în care situația epidemiologică din aceste teritorii este una alarmantă.

„Conform Ordinului nr.1474, semnat astăzi de către ministrul Anatolie Topală, organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ) vor emite ordine de prelungire a vacanței pentru instituțiile din teritoriul administrat, dacă fac parte din zonele în care este stabilit pragul de alertă roșu. Astfel, Ministerul Educației și Cercetării atenționează conducătorii instituțiilor de învățământ vizate să stabilească, în perioada extinsă a vacanței de toamnă, un regim flexibil sau special de muncă, cu atragerea la serviciu doar a personalului strict necesar pentru asigurarea funcționalității instituțiilor. Angajații, ai căror prezență nu este obligatorie în instituția de învățământ, își vor desfășura activitățile la distanță. La fel, în instituțiile de învățământ extrașcolar nu vor fi desfășurate activități cu prezența fizică a copiilor. Potrivit aceluiași Ordin, orele pentru zilele suplimentare de vacanță vor fi recuperate până la finele semestrului I, iar modalitatea de recuperare a conținuturilor curriculare proiectate pentru perioada dată va fi stabilită de fiecare instituție de învățământ, în funcție de capacitatea instituțională, resursele didactice disponibile și regimul de activitate. Totodată, precizăm că instituțiile de învățământ care nu se află în zonele aflate sub incidența pragului de alertă roșu vor continua activitatea cu prezență fizică a elevilor de la 1 noiembrie”, anunță MEC.

Amintim că, într-o hotărâre a CNESP din data de 26 octombrie, era menționat faptul că membrii comisiei recomandă Ministerului Educației și Cercetării examinarea posibilității extinderii vacanței de toamnă 2021 pentru instituțiile de învățământ din localitățile unde este stabilit cod roșu de alertă epidemiologică.

CNESP recomandă prelungirea vacanței de toamnă pentru unii elevi. Cine sunt vizați

Vacanța elevilor a început în data de 23 octombrie și va dura până în data de 31 octombrie.

În perioada vacanţei de toamnă, în instituţiile de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar publice și private nu se desfăşoară activităţi cu prezenţa fizică a elevilor şi a cadrelor didactice.

#Balti #Chisinau #ordin #scoli #UTA Gagauzia

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.